O regulă faimoasă a lui Leonardo Da Vinci a fost dezmințită de un nou studiu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Timp de secole, inventatorul, savantul și artistul Leonardo da Vinci a fost lăudat pentru desenele sale precise, bine proporționate și pentru desenele sale pline de imaginație. El a înțeles similitudinea gravitației cu accelerația cu un secol înaintea lui Isaac Newton, iar operele sale de artă erau pur și simplu geniale prin perspectiva și geometria lor.

Dar, la o privire mai atentă, se pare că una dintre regulile pe care Leonardo da Vinci le-a conceput pentru a explica cum cresc copacii nu se potrivește cu realitatea în toate cazurile.

Schițând copaci în caietele sale de notițe, Da Vinci a presupus că grosimea unei ramuri de copac, sau a trunchiului, este egală cu grosimea combinată a tuturor membrelor care se ramifică din aceasta.

Un sfat bun pentru artiștii în devenire

Acesta ar fi putut fi un sfat bun pentru artiștii în devenire. De atunci, oamenii de știință au demonstrat că relația descrisă de către Da Vinci ar putea explica modul în care copacii rezistă în bătaia vântului. Dar raportul nu se confirmă la nivel microscopic, potrivit unui nou studiu realizat de doi cercetători în domeniul plantelor.

Ca să fim corecți, Da Vinci avea în vedere exteriorul copacilor, nu la interiorul lemnelor impunătoare, unde apa este aspirată prin tuburi interne numite xileme, pe măsură ce apa se evaporă din frunzele din coronament.

Operele lui Da Vinci erau pur și simplu geniale

Cu toate acestea, Stuart Sopp și Ruben Valbuena, coautori ai noii lucrări, au fost interesați de dimensiunea acestor conducte în raport cu copacul din jur. Aceștia au vrut să se asigure că modelele de creștere a copacilor sunt proporționate corect, pentru a înțelege mai bine susceptibilitatea copacilor la secetă și contribuția lor la depozitele de carbon, scrie ScienceAlert.

„Multe modele biologice de arbori s-au inspirat de atunci din regula lui Leonardo pentru a modela atât rețelele de ramificare exterioară a plantelor, cât și sistemele lor vasculare, în ciuda faptului că există puține dovezi că regula se produce în mod constant”, explică cercetătorii în lucrarea publicată.

Nu este prima dată când „Regula arborilor” a lui Da Vinci a fost pusă sub semnul întrebării sau revizuită pe baza măsurătorilor moderne. Chiar anul trecut, cercetătorii au arătat că lățimea și lungimea ramurilor reflectă mai bine structura ramificată a copacilor, atât subțire și robustă, decât doar grosimea.

În ceea ce privește arhitectura internă a copacilor, ei bine, Sopp și Valbuena motivează că, de fapt, canalele de transport al apei dintr-un copac nu pot urma același raport stabilit în regula lui Leonardo, îngustându-și dimensiunea cu cât mai sus în copac, din cauza mecanicii fluidelor.

Nu este prima dată când „Regula arborilor” a fost pusă sub semnul întrebării

În schimb, Sopp și Valbuena sugerează, din modelarea hidraulicii interne a copacilor, că aceste canale vasculare se lărgesc pe măsură ce ramurile se subțiază spre vârful copacilor, pentru a menține o forță suficientă pentru a atrage apa în sus pe trunchi.

Nu numai atât, dar acest model de creștere economisește cantitatea de carbon folosită pentru a construi un sistem vascular eficient din punct de vedere energetic, care deplasează apa și nutrienții prin copac, de la rădăcină până la vârful frunzelor.

„Unul dintre obiectivele noastre a fost să producem un raport care să poată fi folosit pentru a estima biomasa arborilor și carbonul din păduri”, spune Sopp, student absolvent de științe ale mediului la Universitatea Bangor din Țara Galilor. „Acest nou raport va ajuta la calcularea captării globale a carbonului de către copaci”.

Cercetătorii spun, de asemenea, că modelul lor revizuit rafinează o teorie de vârf, numită teoria scalării metabolice, care prezice modul în care înălțimea, biomasa, diametrul și suprafața foliară a plantelor cresc odată cu dimensiunea și îmbunătățește înțelegerea noastră a sistemelor vegetale în ansamblu.

„Recalculele noastre pot explica, de asemenea, de ce arborii mari sunt mai sensibili la secetă și pot fi, de asemenea, mai vulnerabili la schimbările climatice”, adaugă Valbuena, cercetător în domeniul plantelor la Universitatea suedeză de științe agricole.

Studiul a fost publicat în PNAS.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Un tezaur de cărți prețioase, printre care și „Tratatul de pictură” al lui Leonardo da Vinci, scos la licitație

Au avut nevoie de 22 de ani pentru a-l restaura. Semnificaţiile incredibile ascunse de Da Vinci în acest tablou

Leonardo da Vinci ar fi ascuns un mesaj despre Sfârșitul Lumii în „Cina cea de Taină”

Un istoric ar fi identificat podul pictat de Leonardo da Vinci în spatele Giocondei