Teorema lui Pitagora, găsită pe o tăbliță babiloniană mai veche decât însuși Pitagora

Cel mai probabil, pentru fiecare dintre noi a existat un moment în care am blestemat numele Pitagora; sau poate că nu, asta dacă ești fan al triunghiurilor.

Deși este o personalitate istorică importantă în evoluția matematicii, Pitagora nu a fost cel care a descifrat ecuația cel mai adesea atribuită numelui său (a2 + b2 = c2).

• Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
• Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date

De fapt, o tăbliță babiloniană antică (cunoscută cercetătorilor cu denumirea de IM 67118) folosește teorema lui Pitagora pentru rezolvarea lungimii diagonalei de la interiorul unui dreptunghi.

Tăblița datează cu secole înainte de nașterea lui Pitagora

Tăblița, cel mai probabil folosită în scopuri educative, datează din 1770 î.e.n., adică secole înainte ca Pitagora să se nască, în jurul anului 570 î.e.n.

Această tăbliță a fost descoperită în 1962, la o veche așezare babiloniană din apropiere de ceea ce astăzi este Bagdad.

O altă tăbliță din 1800 sau 1600 î.e.n. afișează un pătrat cu triunghiuri la interior. Traducerea a dezvăluit că acești matematicieni antici știau de teorema lui Pitagora (deși nu se numea așa, desigur), precum și despra alte concepte matematice.

„Concluzia este inevitabilă”

„Concluzia este inevitabilă. Babilonienii știau despre legătura dintre lungimea diagonalei unui pătrat și latura sa. Asta pe de altă parte înseamnă că ei erau familiarizați cu teorema lui Pitagora cu mai bine de o mie de ani înainte ca marele înțelept să se nască”, a explicat matematicianul Bruce Ratner, citat de IFLScience.

Așadar, cum a ajuns teorema să fie atribuită lui Pitagora?

Așadar, cum a ajuns teorema să fie atribuită lui Pitagora? Astăzi, nu mai avem nicio lucrare originală a sa. Ce știm despre Pitagora provine în mare parte de la relatările altora, în special adepții lui din sudul Italiei din vremurile noastre.

Școala lui Pitagora, numită și Semicercul lui Pitagora, era un mare secret, însă cunoștințele dobândite sau descoperite acolo erau transmise mai departe, iar adesea erau atribuite chiar lui Pitagora.

„Un motiv pentru raritatea surselor originale despre Pitagora este faptul că informațiile erau transmise din generație în generație prin viu grai, pentru că sursele de scris erau puține. Mai mult, din respect pentru liderul lor, multe descoperiri făcute de adepții săi erau atribuite lui Pitagora; asta ar explica denumirea de teorema lui Pitagora”, a adăugat Ratner.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Matematicienii au găsit 12.000 de soluții noi la o problemă „de nerezolvat”

Cercetătorii au descoperit că matematica este „scrisă” în genetica evolutivă

Un matematician spune cum putem avea o viață fericită: „Nu putem prezice viitorul”

Grigori Perelman, unul dintre cei mai mari matematicieni în viață. „Oamenii ca mine sunt considerați ciudați”