O cale navigabilă antică ar putea dezvălui cum au fost construite piramidele din Egipt

Denumită Ahramat Branch („Ramura Piramidelor” în arabă), această cale navigabilă antică trece prin apropierea a 38 de piramide diferite.

Misterul privind modul în care au fost construite piramidele s-ar putea să fie rezolvat în cele din urmă, datorită descoperirii unui vechi afluent al Nilului care curgea cândva prin Giza. Această cale navigabilă antică, cu sute de metri lățime, s-a uscat demult, dar ar fi putut furniza mijloace de transport pentru cantitățile colosale de materiale și pentru numărul mare de lucrători necesari pentru a construi aceste monumente acum mii de ani.

• Bob Lazar: Zona 51 și Farfuriile Zburătoare
• 52 de ani de la Apollo 16, penultima misiune care a dus omul pe Lună. Urmăreşte…

Potrivit cercetătorilor, concentrarea piramidelor de-a lungul marginii deșertului vestic al câmpiei inundabile a Nilului indică faptul că zona ar fi putut fi servită odinioară de un curs de apă mare capabil să susțină proiecte ambițioase de construcție. Autoarea studiului, dr. Eman Ghoneim, a declarat că „dacă există piramide pretutindeni în această zonă anume, trebuie să fi existat în trecut corpuri de apă care transportau sau facilitau transportul de roci și al unui număr mare de muncitori la aceste situri”.

O cale navigabilă antică oferă noi informații despre piramide

„Așadar, știm că exista o cale navigabilă, exista o ‘autostradă’ pe care anticii egipteni obișnuiau să o folosească, dar nimeni nu știe unde era. Cât de mare era acest afluent al Nilului? Unde exact era acest afluent? Cât de aproape era acest afluent de siturile de piramide?”, a explicat ea.

Pentru a afla, Ghoneim a folosit datele radar din satelit pentru a studia Valea Nilului din spațiu. Deoarece undele radar pot pătrunde în sol, imaginile au oferit acces la o „lume invizibilă de informații sub suprafață”, dezvăluind prezența albiei unui râu uscat care șerpuieste prin deșert și teren agricol pe o distanță de aproximativ 100 de kilometri.

„Lungimea probabil a fost foarte, foarte mare, dar și lățimea acestui afluent în unele zone era imensă. Vorbim despre jumătate de kilometru sau mai mult în ceea ce privește lățimea, ceea ce este echivalent cu lățimea cursului Nilului de astăzi”, a spus Ghoneim pentru IFLScience.

„Așa că nu a fost un afluent mic. A fost un afluent major”, a continuat ea.

Ramura Ahramat

De la Faiyum până la Giza, cursul de apă nefuncțional trece prin 38 de situri diferite de piramide și a fost numit de către cercetători Ramura Ahramat. Echipa are acum în plan să analizeze mostrele de sol din vechea albie a râului pentru a determina dacă aceasta era activă în timpul Regatelor Vechi și Mijlociu (cu 3.700 până la 4.700 de ani în urmă), atunci când au fost construite piramidele.

Fără această confirmare, este imposibil să tragem concluzii ferme, cu toate că există câteva dovezi care sugerează că această ramură a avut într-adevăr un rol în construcția monumentelor. De exemplu, Ghoneim a explicat că „majoritatea acestor piramide aveau un drum de acces care se termina, de obicei, cu ceea ce numim ‘vale a templului’, care este ca un port antic”.

Majoritatea acestor văi ale templelor sunt „amplasate exact pe malul ramurii pe care am găsit-o”, a spus cercetătoarea.

Pe lângă furnizarea de noi informații cu privire la construcția piramidelor, explorarea vechilor ramuri ale Nilului i-ar putea ajuta, de asemenea, pe arheologi să descopere secretele Egiptului Antic, ajutând la localizarea altor situri pierdute, a spus Ghoneim.

„Nu avem niciun indiciu despre unde să le găsim de fapt”

„De-a lungul timpului, cursul principal al Nilului s-a deplasat, în unele zone spre est, în unele locuri spre vest, deoarece râurile fac întotdeauna acest lucru”, a explicat ea.

„Pe măsură ce ramurile au dispărut, orașele și satele antice egiptene s-au blocat și au dispărut, și nu avem niciun indiciu despre unde să le găsim de fapt”. Urmărind cursul vechilor căi navigabile, a spus ea, cercetătorii au o șansă mai bună de a descoperi aceste așezări vechi, ceea ce va ajuta „la înțelegerea istoriei noastre, a moștenirii egiptene”.

Studiul a fost prezentat la cel de-al 13-lea Congres Internațional al Egiptologilor.

Vă recomandăm să citiți și:

Analiza unui pește antic arată cum au evoluat umerii

Praful după impact, nu asteroidul, a dus la dispariția dinozaurilor, spun oamenii de știință

Au fost reconstruite genele rinocerului lânos din Europa

Cea mai mare insectă ce a trăit vreodată semăna cu o libelulă uriașă