Chiar și scribii egipteni sufereau de boli cauzate „la locul de muncă”

De la dureri de spate la oboseala ochilor, munca la birou poate avea efecte negative asupra organismului – lucru deja bine cunoscut. Dar se pare că astfel de pericole nu sunt specifice societății noastre: cercetătorii au descoperit că până și scribii egipteni au suferit leziuni ale șoldurilor, maxilarelor și degetului mare ca urmare a eforturilor lor „la locul de muncă”.

Experții care studiază rămășițele unor scribi îngropați în necropola de la Abusir, din Egipt, între anii 2700 și 2180 î.Hr. spun că, în comparație cu bărbații care întreprindeau alte munci, administratorii prezentau semne de modificări degenerative ale articulațiilor.

• Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
• Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date

„Studiul nostru ar trebui să ofere un răspuns la întrebarea ce factori de risc profesional au fost asociați cu profesia de scrib în Egiptul antic”, a declarat Petra Brukner Havelková, primul autor al studiului, la Muzeul Național din Praga.

Bolile profesionale, identificate și în Egiptul Antic

Ea a adăugat că lucrarea ar putea ajuta și la identificarea scribilor printre scheletele persoanelor ale căror titluri sau profesie nu erau cunoscute. Echipa a povestit cum a analizat rămășițele a 69 de bărbați adulți din Abusir, datând din mileniul III î.Hr., dintre care se știe că 30 au fost scribi.

Având în vedere că doar 1% din populație știa să scrie și să citească, acești bărbați aveau un statut social înalt și îndeplineau sarcini administrative cruciale.

Veronika Dulíková, coautor al studiului de la Universitatea Carol din Praga, a declarat că se știe că scribii au început să lucreze încă din adolescență într-o carieră profesională care putea dura zeci de ani.

Cu toate acestea, se pare că munca lor ar fi putut avea un impact asupra sănătății. Deși echipa a constatat diferențe mici în ceea ce privește prevalența anumitor trăsături ale scheletului între scribi și non-scribi, sugerând că cele două grupuri erau foarte asemănătoare, se pare că scribii aveau aproape întotdeauna o incidență mai mare a anumitor modificări.

Printre acestea se numără osteoartrita în articulațiile dintre maxilarul inferior și craniu, clavicula dreaptă, umărul drept, degetul mare drept, genunchiul drept și coloana vertebrală – în special la nivelul gâtului.

Poziția scribilor le-a afectat sănătatea oaselor corpului

De asemenea, echipa a găsit semne evidente de stres fizic la nivelul humerusului și al osului șoldului stâng, precum și depresiuni la nivelul rotulelor și modificări la nivelul gleznei drepte.

Deși cercetătorii au observat că unele dintre schimbări ar fi putut fi influențate de faptul că unii dintre scribi erau mai în vârstă la momentul decesului, ei au spus că rezultatele sunt în concordanță cu posturile specifice scribilor vremii: cu picioarele încrucișate sau ghemuite pe un picior, cu brațele nesprijinite și capul în față (o poziție care pune presiune pe coloana vertebrală), notează The Guardian.

Aceștia au afirmat că modificările din jurul maxilarului ar putea fi, de asemenea, legate de astfel de poziții sau de obiceiul scribilor de a-și mesteca uneltele de scris pentru a realiza un cap asemănător unei perii. Modificările la nivelul degetului mare ar putea fi asociate cu prinderea prin ciupire pe care scribii o foloseau pentru a ține stilourile.

Brukner Havelková a spus că este foarte probabil ca scribii să sufere de dureri de cap cel puțin ocazional, existând dovezi că au suferit și dislocări ale maxilarului.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. Cum a murit primul faraon al Egiptului?

Unde a fost inventat cel mai vechi joc din lume? Se pare că nu în Egipt

Cum au încercat egiptenii să trateze cancerul în urmă cu 4.000 de ani?

O statuie veche de 3.400 de ani a lui Ramses al II-lea, recuperată de autoritățile egiptene