Vânătorii-culegători ar fi practicat metalurgia cu 11.000 de ani în urmă

Vânătorii-culegători ar fi practicat metalurgia cu 11.000 de ani în urmă. Un bulgăre urât și deformat de sol vitrificat ar putea rescrie povestea patrimoniului tehnologic al umanității, sugerând că oamenii au început să experimenteze topirea cuprului încă din perioada în care erau vânători-culegători.

Având o vechime de aproximativ 10.800 de ani, un fragment gălbui-verzui a fost descoperit într-un sit neolitic pre-ceramic din Türkiye și prezintă semne clare de expunere intenționată la temperaturi extrem de ridicate.

• Un bazin roman monumental, ascuns timp de 2.000 de ani, a fost dezgropat lângă Roma
• Prima „hartă biblică” încă influențează modul în care percepem granițele

Originea metalurgiei rămâne un mister, unii cercetători sugerând că aceasta s-a dezvoltat în paralel cu olăritul, deoarece ambele activități necesită utilizarea unor cuptoare specializate. Până în prezent, cele mai vechi dovezi confirmate ale prelucrării cuprului provin din Belovode și Pločnik, Serbia, și datează din perioada 5350-4600 î.Hr.

Totuși, în 2021, în timpul excavărilor de la Gre Filla, în valea superioară a Tigrului, cercetătorii au descoperit acest fragment vitrificat într-o zonă identificată drept o stradă străveche. Recuperat dintr-un strat de sedimente vechi de aproape 11.000 de ani, artefactul enigmatic este cu milenii mai vechi decât cele din Serbia.

Vânătorii-culegători ar fi practicat metalurgia cu 11.000 de ani în urmă

Analizând bulgărele, autorii unui nou studiu au remarcat prezența unor depozite abundente de cenușă și cărbune în apropiere, alături de o colecție de oase de animale. Acest lucru sugerează că în acea zonă se făceau focuri de gătit în mod regulat, ceea ce ridică posibilitatea ca minereul de cupru din sol să fi fost topit accidental.

Cu toate acestea, o examinare mai atentă indică faptul că nu a fost vorba de un incident întâmplător. De exemplu, cercetătorii menționează că prezența unor „faze minerale de temperatură ridicată” sugerează expunerea metalului la temperaturi extreme, de aproximativ 1.000 °C. Mai mult, structura microcristalină a fragmentului oferă dovezi că acesta s-a răcit rapid după încălzire.

În plus, autorii explică faptul că urmele de pe una dintre fețele obiectului par să corespundă cu imprimările lăsate de suprafața interioară a unui cuptor sau a unui furnal, ceea ce întărește ideea că materialul a fost expus la temperaturi ridicate într-un mediu controlat și că vânătorii-culegători ar fi practicat metalurgia.

Cu toate acestea, nicio astfel de instalație nu a fost descoperită în apropierea obiectului vitrificat, ceea ce face imposibilă identificarea sa clară ca produs al unei topiri intenționate. Singurul furnal în formă de cupolă descoperit la Gre Filla se află într-o zonă separată a sitului, iar scopul său rămâne necunoscut, notează IFL Science.

Misterul nu a fost complet elucidat

La fel de important, cercetătorii nu au găsit niciun produs secundar specific metalurgiei, cum ar fi zgura. Prezența acestui tip de deșeu ar fi o dovadă clară a topirii cuprului de către acești vânători-culegători anatolieni, însă absența sa îi face pe autori să fie precauți în formularea unor concluzii definitive.

„Deși nu există dovezi directe ale unei topiri metalurgice la scară largă, prezența și distribuția picăturilor de cupru sugerează că materialul cu conținut de cupru sau cuprul nativ a fost expus la temperaturi ridicate”, scriu cercetătorii.

„Datele limitate indică faptul că, mai degrabă decât să considerăm Gre Filla un sit metalurgic complet dezvoltat, acesta ar trebui văzut ca un loc în care principii cheie ale metalurgiei, precum încălzirea controlată, turnarea și procesarea minereului, erau explorate activ”, concluzionează aceștia.

Studiul a fost publicat în Journal of Archaeological Science: Reports.

Vă recomandăm să citiți și:

O zgârietură antică ar putea fi unul dintre cele mai vechi simboluri gravate în stâncă

Descoperire rară pe o insulă care pe vremea vikingilor era un mare centru comercial

Arheologii au făcut o descoperire importantă de os de mamut în Austria

Mormântul unui faraon necunoscut, descoperit în necropola Muntelui Anubis