Test de cultură generală. De ce chinezii mănâncă doar cu bețișoare?

De ce chinezii mănâncă doar cu bețișoare? Se pare că disprețul filosofului antic Confucius, adept al vegetarianismului, față de un alt instrument comun, cuțitul, ar fi contribuit decisiv la consacrarea bețișoarelor ca ustensilele preferate ale Chinei pentru servirea mesei.

De ce chinezii mănâncă doar cu bețișoare? Potrivit California Academy of Sciences (SUA), care găzduiește colecția Rietz de tehnologie alimentară, bețișoarele au apărut în China în urmă cu aproximativ 5.000 de ani.

• Scânteia de la Sarajevo și cascadoria unei catastrofe: Cum asasinarea lui Franz Ferdinand a aprins Marea…
• Arheologii au descifrat versurile unui imn antic despre „cel mai mare oraș al lumii”

Cele mai vechi forme ar fi fost simple crenguțe folosite pentru a scoate mâncarea din oalele de gătit. În jurul anului 400 î.Hr., când resursele deveniseră mai greu de găsit, bucătarii ingenioși au început să taie ingredientele în bucăți mici pentru a se găti mai rapid și cu mai puțin combustibil. Acest nou stil de gătit a eliminat nevoia cuțitelor la masă, ceea ce se potrivea perfect cu principiile nonviolente promovate de Confucius, ilustrate de unul dintre citatele sale celebre: „Omul onorabil și drept se ține departe atât de abator, cât și de bucătărie. Și nu permite prezența cuțitelor pe masa sa.”

De ce chinezii mănâncă doar cu bețișoare?

Până în anul 500 d.Hr., bețișoarele ajunseseră și în Japonia, Vietnam și Coreea. În Japonia, inițial erau folosite exclusiv în cadrul ceremoniilor religioase și erau confecționate dintr-o singură bucată de bambus îndoită la mijloc, asemănătoare unei pensete. Contrar percepției larg răspândite în Occident, thailandezii nu folosesc bețișoarele în mod obișnuit, scrie Smithsonian magazine.

În timpul dinastiilor chineze, se foloseau uneori bețișoare din argint, pentru că se credea că acestea se înnegresc la contactul cu mâncarea otrăvită. Această credință a dus probabil la numeroase confuzii, întrucât astăzi se știe că argintul nu reacționează la arsenic sau cianură, dar își poate schimba culoarea în prezența usturoiului, a cepei sau a ouălor stricate, alimente care eliberează hidrogen sulfurat.

Superstiții legate de bețișoare

Alte superstiții legate de bețișoare s-au păstrat până azi. Potrivit unui articol dintr-o publicație malaeziană, unii asiatici cred că dacă primești un set de bețișoare inegal, vei rata un tren, o barcă sau un avion. În Coreea există o veche superstiție conform căreia „cu cât ții bețișoarele mai aproape de vârf, cu atât vei rămâne necăsătorit mai mult timp”.

Dincolo de faptul că pot fi greu de folosit pentru începători (există numeroase tutoriale video care pot ajuta), bețișoarele vin și cu un set complicat de reguli de etichetă care pot duce la gafe jenante pentru occidentalii neinițiați. Un sondaj japonez a identificat zeci de moduri în care poți ofensa pe cineva, de la a înfige bețișoarele vertical într-un bol cu orez (gest ce amintește de bețișoarele de tămâie de la funeralii) până la a lăsa „lacrimi de supă” să curgă de pe bețișoare.

Totuși, odată ce stăpânești tehnica, s-ar putea să vrei să o practici constant: se spune că folosirea bețișoarelor poate îmbunătăți memoria. Iar asta ar putea fi de folos pentru a reține toate regulile de conduită la masă.

Vă recomandăm să citiți și:

O nouă analiză a Manuscriselor de la Marea Moartă ar putea rescrie istoria evreilor

„Cel mai vechi selfie” din istorie ar putea fi o operă de artă neanderthaliană veche de 43.000 de ani

Arheologii au aflat cum era folosită o găleată bizantină rară în Anglia secolului al VI-lea

Cele mai vechi unelte cunoscute din oase de balenă, descoperite în colecțiile muzeelor europene