Jocuri financiare: Cum a vrut Rusia să împiedice apropierea Bulgariei de Austro-Ungaria

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Anexarea Bosniei și Herțegovinei de către Imperiul Austro-Ungar a produs o serie întreagă de mișcări internaționale în Europa de Est. Mișcarea strategică făcută de Imperiul Austro-Ungar nu doar că a tensionat extrem de tare relațiile cu Serbia și Rusia, dar a produs consecințe și la nivelul Bulgariei.

Încă din 1878, Marile Puteri au stabilit la Congresul de la Berlin faptul că Bosnia și Herțegovina urmau a fi administrate de Austro-Ungaria. Totuși, cele două provincii rămâneau nominal sub controlul Imperiului Otoman.

• Neobișnuit: într-un oraș de acum 4.000 de ani inegalitatea scădea pe măsură ce acesta se dezvolta
• 260 de monumente gigantice a fost descoperite în deșertul Sahara, unde se intensifică o nouă goană…

Prin anexarea lor în 1918, Austro-Ungaria a dorit să-și consolideze controlul asupra regiunii balcanice și să contracareze ascensiunea naționalismului sârb și influența Imperiului Rus în Balcani.

Profitând de tensiunile internaționale în creștere, cu o zi înainte de anexarea Bosniei și Herțegovinei, Bulgaria și-a proclamat în mod oficial independența, la 22 septembrie/5 octombrie 1908 (stil nou), față de Imperiul Otoman și a devenit regat.

Bulgaria și Războaiele Balcanice

Dacă Primul Război Balcanic a consolidat și mărit statul bulgar, nu același lucru s-a întâmplat după înfrângerea pe care Bulgaria a suferit-o în cel de Al Doilea Război Balcanic.

Înfrângerea a produs în Bulgaria o destabilizarea profundă. Satul bulgar avea nevoie rapid de finanțare internațională, iar primii care s-au grăbit să ofere ajutor financiar au fost austro-ungarii. Bulgaria era profund nemulțumită de atitudinea pe care Imperiul Țarist o adoptase după anexarea Bosniei și Herțegovinei și se simțea trădată în detrimentul Serbiei.

Sprijinul masiv de care beneficia Serbia din partea Imperiului Țarist a condus, prin ricoșeu, la o apropiere a Bulgariei de către Austro-Ungaria. Iar acest lucru s-a văzut deplin atunci când Bulgaria a solicitat, în vara anului 1913, un credit internațional. Doar Austro-Ungaria și Germania și-au manifestat inițial intenția de a satisface dorința guvernului de la Sofia. Imperiul Țarist nu doar că a refuzat acordarea unui împrumut, ci a intervenit pe lângă Franța pentru a convinge Parisul să urmeze politica rusă din zonă.

„În ciuda asigurărilor că Sofia va atribui în continuare strâmtoarea Dardanele sferei de interes a rușilor, conducătorii de la Sankt-Petersburg nu au dorit să ofere o mână de ajutor.

Sazonov (ministrul de Externe rus, n.r.) era de părere că Rusia trebuia să sisteze orice ajutor financiar pentru Sofia atâta vreme cât guvernul Radoslavov, despre care credea că avea o atitudine ostilă față de Rusia, rămânea la conducere. (…)

Prin urmare, mai importantă era presiunea exercitată asupra Franței, care dispunea în continuare de rezerve substanțiale de capital financiar, pentru a urma direcția Rusiei și a sista ajutorul pentru Sofia”, precizează istoricul Christopher Clark în cartea „Somnambulii. Cum a intrat Europa în război în 1914”.

Imperiul Țarist încearcă să împiedice apropierea Bulgariei de Austro-Ungaria și de Germania

Bineînțeles că Imperiul Țarist și-a dat seama că Bulgaria se va apropia de Imperiul Austro-Ungar și de Germania și a făcut tot posibilul pentru a împiedica acest lucru.

„André de Panafieu, ministrul (ambasadorul, n.r.) francez la Sofia, a surprins relația dintre bani și politica externă atunci când a notat într-o depeșă din 20 ianuarie 1914 că, atât timp cât Sofia rămânea în termeni buni cu Viena, va fi întotdeauna ușor să se găsească motive pentru a respinge o cerere de împrumut venită de la bulgari. Însă pentru Sazonov era la fel de evident că, dacă mergea prea departe cu politica, aceasta ar putea deveni periculoasă.

Atunci când noul ministru rus, Alexander Savinski, a fost trimis la Sofia în ianuarie 1914, misiunea lui a fost aceea de a-i împiedica pe bulgari să se îndrepte către puterile germanice”, menționează istoricul Christopher Clark.

Un credit ce a „închis Bulgaria într-o politică a Triplei Alianțe”

În tot acest context, guvernul german a acționat hotărât și a anunțat, în martie 1914, că va finanța un împrumut pentru Bulgaria, acordat de băncile germane. Imediat, guvernul rus și cel francez au depus toate eforturile pentru a împiedica efectuarea parafării acestui împrumut și au înaintat guvernului de la Sofia o contraofertă de împrumut.

„Scopul – scrie Christopher Clark – era acela de a combina un credit foarte mare cu o dependență care avea să consolideze influența Antantei în Balcani; planul era acela de a-i determina pe bulgari să accepte împrumutul, iar apoi de a-i sili, la o dată ulterioară, să își schimbe guvernul”.

Bulgaria nu a acceptat creditul oferit de Franța și Imperiul Țarist, mergând pe oferta Germaniei.

„Caracterul `armat` al creditului internațional nu era ceva nou, însă implementarea sa în această situație închidea Bulgaria într-o politică a Triplei Alianțe (Germania, Austro-Ungaria, Italia, România, n.n.), întocmai cum Serbia fusese integrată în sistemul politic al Antantei (Franța, Marea Britanie, Imperiul Țarist, n.r.)”, mai menționează Christopher Clark.

Vă mai recomandăm să citiți și:

O companie din Rusia vrea să construiască o stație spațială capabilă să producă gravitație artificială

Rusia își va disloca forțele militare către flancul estic al NATO, a avertizat premierul Finlandei

Avertismentul unui general german: „Rusia ar putea lansa un atac împotriva teritoriului chiar de mâine”

Un acord încheiat între SUA și Rusia în perioada Războiului Rece, denunțat de Vladimir Putin