Cenușa de la Pompeii dezvăluie cum mirosea orașul condamnat acum 2.000 de ani

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Folosind o metodă numită „arheologie senzorială”, cercetătorii pot reconstrui peisaje olfactive antice. Un exemplu recent demonstrează că interioarele caselor oamenilor bogați din Pompeii aveau un miros lemnos și pământiu, cu o notă subtilă de citrice.

O echipă de cercetători europeni a descoperit acest detaliu specific analizând două arzătoare de tămâie (cădelnițe) din teracotă, vechi de 2.000 de ani.

Vasele au fost excavate cu zeci de ani în urmă din Pompeii și din orașul învecinat Boscoreale. Unul provenea dintr-o clădire aflată în curs de transformare în han când Muntele Vezuviu a erupt în anul 79 d.Hr., iar celălalt a fost găsit într-un altar domestic dintr-o vilă rurală.

Forma și contextul arheologic indicau clar utilizarea lor pentru arderea ofrandelor parfumate în timpul ritualurilor de acasă, o practică descrisă frecvent de autorii romani antici. Pentru a afla ce anume se ardea, echipa a extras mici mostre din interiorul vaselor și le-a supus la trei teste complementare, scrie ScienceAlert.

Mai exact, analiza urmelor minerale microscopice lăsate de plantele arse, căutarea fitoliților, adică structuri minuscule de siliciu produse de plante, care supraviețuiesc mii de ani și cromatografia de gaze și spectrometria de masă pentru identificarea amprentelor moleculare ale rășinilor și uleiurilor.

O notă subtilă de citrice

Spre surprinderea cercetătorilor, niciun arzător nu conținea urme de balegă uscată de animale (combustibil comun în antichitate). În schimb, s-au găsit dovezi clare ale arderii unor plante lemnoase locale, precum stejarul, laurul, ierburi și membri ai familiei fructelor cu sâmbure.

Cea mai importantă descoperire a fost identificarea unei rășini speciale într-una dintre cădelnițe.

Analizele au arătat că rășina provenea din aceeași familie botanică cu tămâia, fiind cel mai probabil elemi, adusă de la marginile îndepărtate ale rețelelor comerciale ale Imperiului Roman.

Un ritual roman misterios

Aceasta indică faptul că substanțele aromatice din Arabia, Africa tropicală și Asia călătoreau pe Marea Roșie, treceau prin Alexandria și ajungeau în final în casele din Pompeii.

Este prima dovadă arheologică directă a arderii rășinilor importate în cadrul cultului domestic pompeian.

De asemenea, s-au detectat urme chimice de produse din struguri (vin sau oțet), care sugerează ritualul roman în care credincioșii turnau vin în timp ce ardeau tămâie. Faptul că un parfum efemer a lăsat amprente detectabile după două milenii reprezintă cea mai apropiată experiență de o adevărată mașină a timpului.

Studiul a fost publicat în revista Antiquity.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Arheologii au reconstruit un tavan cu fresce din orașul antic Pompeii

Cheia care ar fi putut salva Titanicul, pâinea din Pompeii și Camera de Chihlimbar dispărută în război

Un oraș acoperit cu beton este un „Pompeii modern” și simbol al artei contemporane

Un mesaj de dragoste vechi de 2.000 de ani, descoperit la Pompeii