Cât de mari erau cele mai lungi gheare ale oricărui animal terestru care a existat vreodată? În urmă cu 70 de milioane de ani, Mongolia era un loc periculos. Mamiferele mici trebuiau să se ferească de ghearele velociraptorilor, în timp ce erbivorele mari riscau să-i cadă pradă lui Tarbosaurus, o rudă apropiată a lui T. rex. Existau însă și dinozauri cu gheare de peste un metru lungime, deși erau strict erbivori. Numite terizinozauri, aceste animale aveau un aspect neobișnuit, cu trăsături care aminteau de girafe, panda și leneși.
„Terizinozaurii sunt probabil unul dintre cele mai bizare experimente evolutive din rândul dinozaurilor”, explică paleontologul Darla Zelenitsky, de la Universitatea din Calgary (Canada). Aceștia aveau pene, cap mic, gât lung, trunchi masiv și cele mai lungi gheare ale oricărui animal terestru care a existat vreodată.
O nouă specie din acest grup, descoperită în Mongolia și datând de acum 90 de milioane de ani, a fost descrisă recent de către cercetători. Numită Duonychus tsogtbaatari, aceasta avea doar două degete la fiecare membru anterior, spre deosebire de majoritatea terizinozaurilor, care aveau trei. Gheara descoperită de muncitorii care lucrau la o conductă în 2012 s-a păstrat atât de bine încât include și învelișul de cheratină, pierdut de obicei în timpul fosilizării. „Era chiar gheara originală, așa cum arăta când dinozaurul era în viață”, a declarat Yoshitsugu Kobayashi, de la Universitatea Hokkaido (Japonia).
Gheara avea aproximativ 30 de centimetri, însă era mică în comparație cu cele ale speciei Therizinosaurus cheloniformis, despre care paleontologii cred că avea cele mai lungi gheare întâlnite vreodată la un animal terestru, de aproximativ un metru.
Denumirea Therizinosaurus înseamnă „șopârla cu coasă”. Dar de ce aveau acești erbivori gheare atât de impresionante dacă nu vânau alte animale?
Potrivit lui Zelenitsky, ghearele erau adaptate pentru a trage în jos ramurile, a manipula vegetația și, eventual, pentru apărare sau etalare, nu pentru capturarea și uciderea prăzii. Cu alte cuvinte, armele lor aparent înfricoșătoare funcționau mai degrabă ca niște ustensile pentru procurarea hranei vegetale, scrie IFL Science.
În cazul speciei Therizinosaurus cheloniformis, ghearele ar fi putut depăși însă dimensiunea utilă pentru hrănire. Un studiu publicat în 2023 în revista Communications Biology a concluzionat că funcția mecanică a ghearelor sale uriașe, asemănătoare unor seceri, nu poate fi identificată clar.
Cercetătorii au sugerat că acestea ar fi putut servi mai ales la intimidarea rivalilor sau la atragerea partenerilor. Astfel, dinozaurul care părea un monstru înarmat pentru vânătoare ar fi putut folosi cele mai impresionante gheare din lumea sa mai degrabă pentru a se hrăni și a-și etala înfățișarea.
O nouă descoperire dezvăluie cum aveau grijă sauropodele de puii lor
Un dinozaur uriaș a fost descoperit sub un șantier din Brazilia
Mormântul „păstrătorului de secrete” din Egiptul Antic, descoperit la Saqqara