Crocodilul cu „nasul” lipsă, încadrat aproape un secol într-un gen greșit. Fosila provine din formațiunea geologică a Marelui Sfinx

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un craniu fosil descoperit în apropiere de Cairo a fost analizat și clasificat pentru prima dată în 1927. Timp de aproape un secol, specia a rămas încadrată în genul Tomistoma, din care face parte falsul gavial actual. O nouă examinare a arătat însă că animalul era suficient de diferit pentru a fi încadrat într-un gen propriu, numit Herugavialis. Specia poartă numele Herugavialis cairensis.

Fosila are aproximativ 45 de milioane de ani și provine din formațiunea Mokattam, același strat de calcar în care a fost sculptat Marele Sfinx de la Giza. Mai există o coincidență: craniului îi lipsește capătul botului, iar monumentul egiptean și-a pierdut nasul.

Cercetarea a fost publicată la 7 octombrie 2026 în revista Royal Society Open Science.

Fosila nu a fost descoperită acum

Craniul aproape complet a fost descris științific în 1927 de paleontologul german Lorenz Müller, care a numit specia Tomistoma cairense. Exemplarul este păstrat la Muzeul de Stat de Istorie Naturală din Stuttgart.

Müller a observat asemănări între fosilă și membrii genului Tomistoma, reprezentat astăzi de falsul gavial din Malaysia și Indonezia. Studii ulterioare au pus însă la îndoială această încadrare, fără să ofere animalului un nou nume de gen.

O echipă formată din specialiști din Marea Britanie, Suedia, Germania și Egipt a revenit asupra craniului folosind metode care nu erau disponibile în 1927.

Ce au arătat tomografiile

Tomografia computerizată le-a permis cercetătorilor să examineze interiorul craniului fără să deterioreze fosila. Au putut reconstrui digital oasele, cavitățile și structurile ascunse de rocă.

Comparația cu alte specii a scos la iveală mai multe diferențe anatomice. Printre ele se află forma oaselor nazale și o margine osoasă ridicată în jurul orbitelor. Orbitele erau poziționate mai sus decât la speciile cu care animalul fusese comparat anterior.

Cercetătorii au analizat 331 de caracteristici anatomice la 152 de specii de crocodilieni actuali și dispăruți. Rezultatele au indicat că fosila egipteană nu aparținea genului Tomistoma și trebuia separată într-un gen propriu.

Nordul Egiptului se afla sub apă acum 45 de milioane de ani

Herugavialis cairensis era un gavial, adică făcea parte dintr-un grup de crocodilieni cu bot lung și îngust, adaptat prinderii peștilor.

În urmă cu aproximativ 45 de milioane de ani, nordul Egiptului arăta cu totul diferit. Ape marine calde și puțin adânci acopereau regiunea în care se află astăzi Cairo. În aceste ape trăiau rechini, balene timpurii și mai multe specii de crocodilieni.

Gavialii au avut cândva o răspândire mult mai largă decât în prezent. Fosilele au fost găsite în Africa, Europa, Asia, America de Sud și zona Caraibilor.

Regiunea mediteraneeană a găzduit numeroase specii de gaviali de-a lungul a zeci de milioane de ani, diversitatea lor fluctuând odată cu temperatura globală și nivelul mărilor. Gavialii au dispărut din regiune înaintea Pliocenului, iar criza de salinitate messiniană, când Mediterana a pierdut o mare parte din apă, ar fi putut contribui la dispariția lor.

De unde vine numele animalului

Noul nume face trimitere la două elemente egiptene. Heru este numele egiptean al zeului Horus, iar gavialis indică legătura animalului cu gavialii. Termenul cairensis se referă la Cairo.

Autorii au ales numele și din cauza coincidenței cu Marele Sfinx. Fosila provine din aceeași formațiune geologică în care a fost sculptat monumentul, iar ambele au pierdut partea din față a „nasului”.

Asemănarea este numai simbolică. Animalul dispăruse cu zeci de milioane de ani înainte ca Sfinxul să fie sculptat.

Ce ne spune o fosilă păstrată într-un muzeu

Descoperirea nu a necesitat găsirea unui nou sit, ci reexaminarea unei piese cunoscute. Colecțiile muzeelor conțin numeroase fosile clasificate în perioade în care cercetătorii se bazau aproape exclusiv pe forma exterioară a oaselor.

Tomografiile și noile metode de analiză evolutivă pot arăta că unele exemplare nu aparțin genurilor sau grupurilor evolutive sub numele cărora au fost păstrate. În cazul lui Herugavialis, craniul a fost disponibil aproape o sută de ani, dar poziția sa în arborele evolutiv al crocodilienilor a rămas neclară.

Știați că?

Astăzi mai există doar două specii de gaviali: gavialul de Gange și falsul gavial din Asia de Sud-Est. Primul este clasificat drept specie în pericol critic de dispariție, iar al doilea, drept specie în pericol.

Botul lung și îngust reduce rezistența apei și îi ajută pe gaviali să prindă pești prin mișcări rapide ale capului.

Marele Sfinx nu a fost construit din blocuri aduse din altă parte. Corpul său principal a fost sculptat direct în calcarul platoului Giza.

Formațiunea Mokattam conține și fosile ale altor animale marine care trăiau în regiune în Eocen.

Surse:

https://royalsocietypublishing.org/rsos/article/13/10/261173/483496/Cranial-anatomy-of-the-Middle-Eocene-Egyptian

https://www.ucl.ac.uk/news/2026/oct/new-crocodile-species-discovered-rocks-used-build-great-sphinx

https://www.washingtonpost.com/science/2026/10/07/scientists-discovered-crocodile-they-never-knew-existed/

Vă mai recomandăm să citiți și:

Descoperire: Servitorii regilor din Egiptul antic ar fi fost sacrificați

Egiptenii antici sacrificau slujitorii faraonilor pentru a-i servi și în viața de apoi

Cine a inventat alfabetul? Drumul literelor de la hieroglifele egiptene la alfabetul latin

Cine a fost femeia care a condus Egiptul Antic acum 5.000 de ani? A domnit cu mult înaintea Cleopatrei