De ce au murit neanderthalienii? Pentru că aveau ochii prea mari!

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Ca urmare a acestei trăsături fizice, creierele neanderthalienilor erau „programate” astfel încât să poată vedea pe timpul nopţii. Homo sapiens în schimb, care avea regiunile anterioare ale creierului ceva mai dezvoltate a fost capabil să îşi creeze haine mai groase pentru a rezista erei glaciare şi să dezvolte reţele sociale mai mari. 

Neanderthalienii sunt o rudă apropiată a oamenilor şi au trăit în Europa începând de acum 250.000 de ani. Ei au coexistat şi au interacţionat puţin cu specia noastră, până când au dispărut acum 28.000 de ani. 

• Îți place să stai la masă cu alte persoane? Vești bune de la specialiști!
• Schimbările climatice au „efecte pozitive” asupra strugurilor, susțin experții

Acum, cercetătorii au analizat ideea că strămoşul neanderthalienilor a părăsit Africa şi a trebuit să se adapteze la nopţile mai lungi şi mai întunecoase ale Europei. Rezultatul a fost că neanderthalienii au evoluat având ochi mai mari şi o arie cerebrală de procesare vizuală mai mare. 

Oamenii care au locuit în Africa, pe de altă parte, au continuat să se bucure de zilele însorite şi nu au avut nevoie de o astfel de adaptare. În schimb, în cazul acestor oameni dezvoltarea s-a produs la nivelul lobilor frontali, cei asociaţi cu gândirea de nivel înalt. 

Eiluned Pearce de la Universitatea Oxford s-a decis să studieze această teorie prin compararea a 32 de cranii de Homo sapiens cu 13 cranii de neanderthalieni. 

Astfel s-a constatat că neanderthalienii aveau orbitele osoase cu 6mm mai mari decât oamenii moderni. Deşi diferenţa pare minoră, specialiştii susţin că ea era suficientă încât să necesite o procesare a informaţiilor vizuale mai avansată. 

„Din moment ce neanderthalienii au evoluat la altitudini mari, o regiune destul de mare din creierele lor era dedicată vederii şi controlului asupra corpului, ceea ce însemna că mult mai puţine zone din creier erau asociate altor funcţii precum cele responsabile cu formarea reţelelor sociale”, a explicat Pearce. 

Această teorie este susţinută şi de prof. Chris Stringer, specialist în studierea originilor umane, la Muzeul de Istorie naturală din Londra. 

„Noi am concluzionat că neanderthalienii aveau o arie cognitivă a creierului mai redusă, lucru care le-a limitat multe capacităţi printre care şi cea de a forma grupuri mari. Dacă trăieşti într-un grup mai mare ai nevoie de un creier mai dezvoltat pentru a putea procesa toate relaţiile din el”, a explicat acesta. 

De asemenea, această structură cerebrală centrată pe capacităţile vizuale pare să le fi afectat neanderthalienilor şi capacitatea de a inova şi de a se adapta la era glaciară.