O boală infecţioasă a dus la decimarea oamenilor primitivi. Cum a supravieţuit specia umană?

Publicat: 06.06.2012

Acum 100.000 de ani, specia umană era aproape de extincţie. Existând doar în Africa, populaţia scăzuse la mai puţin de 10.000 de indivizi. Cu toate acestea, în doar câteva zeci de mii de ani, oamenii au început să se răspândească în întreaga lume.

Noi dovezi genetice sugerează că factorul care a contribuit la scăderea populaţiei a fost o epidemie provocată de bacterii. Bacteriile acţionau la nivelul a două gene pe care le determinau să funcţioneze în detrimentul corpului uman, aşa că soluţia a fost eliminarea acestor gene.

Ajit Varki şi colegii săi de la Universitatea din California, San Diego, au analizat două gene numite Siglec-13 şi Siglec-17. Ambele au rolul de a codifica sinteza unor proteine implicate în reglarea sistemului imunitar, organismul să decidă care celule imunitare vor „intra în luptă” împotriva agenţilor patogeni. Specialiştii au descoperit că ambele gene sunt active la cimpanzei, dar nu şi la oameni. Siglec-13 a fost complet eliminată din genomul uman, în timp ce Siglec-17 a devenit nefuncţională în lipsa unei „litere” din codul său.

Dorind să afle de ce genele în cauză nu mai sunt funcţionale în genomul uman, Varki a reconstruit proteinele pierdute şi a descoperit că de ele se pot lega două bacterii periculoase: Streptococcus grupa b şi Escherichia coli K1. În urma cercetărilor de laborator întreprinse de specialişti, s-a constat că bacteriile au capacitatea de a atenua răspunsul imun prin legarea la cele două proteine.

Din acest motiv, Varki crede că primii oameni s-au confruntat cu o epidemie de infecţii bacteriene. Scăderea numărului de oameni din acea perioadă poate fi explicată prin faptul că cele două bacterii studiate sunt fatale pentru nou-născuţi.

Datele genetice sugerează că efectele celor două gene au fost eliminate în urma unui proces de lungă durată, început cândva acum 440.000 – 270.000 de ani, înainte ca oamenii moderni să se desprindă de verii lor, omul de Neanderthal şi omul din Denisova. Totuşi, la unii indivizi, una dintre genele periculoase a persistat până acum cca. 46.000 de ani.

Sursa: New Scientist

Tags: bacterii Denisovani epidemie evolutie gene Genom neanderthalieni oameni proteine

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase