Reglementarea reţelelor sociale, o problemă la nivel mondial

Acum aproape zece ani, o instanţă din Italia a condamnat trei directori din cadrul Google la şase luni de închisoare cu suspendare pentru că nu au reuşit să împiedice ca un clip în care un copil autist era hărţuit să apară în rezultatele motorului de căutare deţinut de companie. Sentinţa a fost considerată aberantă şi a fost, ulterior, anulată.

• Inteligența Artificială supraestimează inteligența oamenilor. Ce au descoperit cercetătorii?
• Când vor deveni tehnologiile cuantice parte din viața de zi cu zi?

După ce atacurile de la cele două moschei din Christchurch, Noua Zeelandă, au fost transmise live pe internet, autorităţile din Australia au introdus o nouă lege care prevede că directorii reţelelor sociale ar putea chiar să fie condamnaţi la închisoare dacă nu iau măsuri în timp util pentru a elimina conţinutul violent.

Şi în Marea Britanie a apărut ideea de a impune sancţiuni în astfel de cazuri. Mai concret, toate companiile care găzduiesc materiale generate de utilizatori ar urma să fie responsabile, inclusiv penal, pentru tot conţinutul de pe paginile lor web. Această propunere, a fost, însă, criticată. „ (Măsura) s-ar putea să nu se încadreze în standardele rezonabile privind dreptul la liberă exprimare”, a declarat Alex Stamos, fostul director pentru securitatea informaţiilor în cadrul Facebook şi profesor la Universitatea Stanford.

Cu toate acestea, este clar că lupta împotriva conţinutului care promovează ura şi a dezinformării pe internet a luat amploare. Companiile Facebook şi Google, care deţin cele mai mari platforme cu conţinut generat de utilizatori, sunt forţate să se adapteze unei noi realităţi, după ce, timp de ani, nu au fost trase la răspundere pentru conţinutul pe care îl găzduiau dacă înlăturau materialele cu probleme după o notificare prealabilă.

„Hitler ar fi iubit reţelele sociale”

Schimbările de mentalitate în acest domeniu sunt majore, însă, în ultimii ani. Bob Iger, directorul executiv al Walt Disney, a declarat, miercuri, că „Hitler ar fi iubit reţelele sociale, cel mai puternic instrument de marketing pe care şi l-ar putea dori un extremist”.

Cu toate că schimbarea a venit greu, două elemente au contribuit la apariţia unei dorinţe de modificare a regulamentelor în domeniu. Primul dintre ele a fost emoţia puternică resimţită de public faţă de tragediile de tipul atacurilor de la Christchurch. Materialele de natură teroristă sau alte tipuri de discursuri care incită la ură, dar şi faptul că unele tipuri de conţinut ar putea să pună în pericol siguranţa copiilor au determinat autorităţile din mai multe state să ia măsuri în acest sens.

În al doilea rând, companiile din domeniul internetului şi-au pierdut în ultimii ani capitalul politic, inclusiv la Washington. Pe măsură ce s-au extins, Google şi Facebook au câştigat aliaţi în rândul politicienilor americani, în special în rândul celor din Partidul Democrat. Cele două companii obişnuiau să facă donaţii consistente pentru campaniile candidaţilor democraţi, dar scandalurile precum răspândirea ştirilor false (fake news), problemele în privinţa securităţii datelor sau amestecul Rusiei în alegeri prin intermediul reţelelor sociale au produs o ruptură între politic şi cei doi giganţi din domeniul internetului.

Pe măsură ce au simţit schimbările, companiile au încercat să se adapteze. Mark Zuckerberg, directorul general al Facebook, a cerut luna trecută ca autorităţile americane să reglementeze mai mult acest domeniu, o declaraţie pe care mulţi au catalogat-o ca fiind doar o mişcare de imagine. „Companiile din domeniul internetului ar trebui să fie trase la răspundere în legătură cu modul în care aplică regulile privind conţinutul periculos. Sunt necesare noi reguli care să stabilească ce este interzis şi care să oblige companiile să construiască sisteme care să menţină conţinutul nepotrivit la cel mai mic nivel posibil”, a declarat acesta.

Şi companiile care se promovează prin intermediul platformelor online au un rol important în această ecuaţie. În 2017, mai multe firme şi-au retras reclamele de pe YouTube de teamă ca materialele lor de promovare să nu fie afişate lângă videoclipuri cu conţinut nepotrivit. La acea dată, YouTube a anunţat modificări ale politicii de utilizare, şi-a modificat algoritmii şi a eliminat un număr mare de videoclipuri problematice. Ulterior, încasările din publicitate au revenit la normal.

De altfel, următoarele mişcări pe care le vor face companiile din acest domeniu vor depinde de încasări. Roger McNamee, fost consilier al lui Mark Zuckerberg, a explicat că aceste platforme au fost create pentru a stârni reacţii puternice în rândul utilizatorilor. Astfel, materialele cu conţinut controversat găzduite de acestea provoacă acest tip de reacţii. „Problema cu discursul care instigă la ură este că reprezintă un fundament al modelului de afaceri al Google şi Facebook”, a declarat acesta.