Este etic să loveşti un robot?

Ultimii ani, mai ales în Statele Unite ale Americii, au surpins o introducere pe scară mai largă a roboţilor care patrulau pe străzi şi, implicit, cazuri de violenţă împotriva acestora. O asemenea situaţie ridică o serie de întrebări de natură etică cu privire la această acţiune, întrebări la care Kate Darling a oferit un răspuns, notează Wired.

Una dintre cele mai importante întrebări pe care o creştere a prezenţei robotice pe străzi o are este legată de violenţa împotriva lor: „Este moral să loveşti un robot?”. Dacă echivalăm moralitatea cu legalitatea, atunci răspunsul este cât se poate de clar:„Nu!”. Respectivii roboţi care patrulează pe străzi aparţin cuiva: diferitelor forţe de menţinere a ordinii, unor persoane private sau unor coporaţii şi atacul asupra lor reprezintă distrugerea unei proprietăţi şi nu ar trebui permis.

• De ce încearcă cercetătorii să simuleze efectul substanțelor psihedelice asupra Inteligenței Artificiale?
• Agenții AI sunt matematic incapabili să efectueze o muncă funcțională

Totuşi, Kate Darling explică faptul că, în această situaţie, lucrurile nu pot fi judecate în termeni atât de simplişti. Ea explică faptul că direcţionarea violenţei către roboţi este diferită faţă de direcţionarea violenţei către alte forme de tehnologie: „Dacă era vorba despre nişte camere de securitate distruse de către trecători nu am fi avut această controversă”.

Robotul care poate face rău

Ea explică că dilemele morale pe care unii dintre noi le ridică atunci când vorbim despre lovirea roboţilor se aseamănă cu discuţia despre violenţa interumană. Mai exact, o politică de non-violenţă se dovedeşte a fi extrem de nepotrivită şi asta din cauza faptului că printre noi există mulţi care ar apela la violenţe în anumite circumstanţe. Pornind de la un astfel de argument, Katedarling explică faptul că şi violenţa împotriva roboţilor ar trebui contextualizată şi că roboţii, precum oamenii, nu sunt toţi la fel. Ea argumentează că deşi din punct de vedere fizic roboţii nu ne-ar putea face rău, ei au alte modalităţi prin care se pot dovedi periculoşi pentru noi.

Unul dintre aceşti roboţi care ne poate face rău este K5, construit de Knightscope şi care patrulează prin anumite localităţi din Statele Unite. Aceasta colectează date despre persoanele pe care le întălneşte, fiind, într-o formă sau alta, o cameră de supraveghere nereglementată. Darling argumentează că un robot precum K5 ne pune mereu în pericol prin modul în care îi determină să devină propii lor poliţişti, un fel de panoptic modern.

Pornind de la acest raţionament, Kate Darling argumentează că, din punct de vedere etic, nu există vreo problemă atunci când suntem violenţi cu roboţii. În primul rând, aceştia nu reprezintă nimic mai mult decât suma componentelor fizice şi logice, nu simte durere sau regrete. În al doilea rând, trebuie să ne uităm la ce reprezintă aceşti roboţi, o manifestare a puterii, adesea în mod nelegitim care trebuie provocată în mod constant.

Citeşte şi: