Cum ar arăta o iarnă nucleară?

Războiul Rece a stat, până la dispariţia Uniunii Sovietice, sub semnul distrugerii nucleare, de la oamenii de ştiinţă, până la producătorii de filme de la Hollywood, cu toţii au încercat să ofere răspunsuri cu privire la modul în care o lume post conflict nuclear ar putea arăta.

Unul dintre oamenii de ştiinţă care nu a renunţat la munca sa şi care a continuat să folosească toate resursele disponibile pentru a calcula impactul unui conflict nuclear este Alan Robock, climatolog şi cadru didactic al Universităţii Rutgers. Cu ajutorul unei mici echipe formate din experţi în evoluţia atmosferei şi în mediul încojurător, Robock a realizat calcule şi modele ale evoluţiei unei ierni nucleare, notează Science Alert.

Iarna nucleară este termenul creat de către Richard P. Turco sub care sunt desemnate potenţialele efecte ale unui conflict nuclear. În teorie, după o serie de explozii nucleare, vremea pe tot cuprinsul planetei se va răci considerabil, iar cantitatea de lumină solară care va ajunge pe suprafaţă Pământului.

Conform calculelor efectuate de către Robock, în posibilitatea în care Federaţia Rusă şi Statele Unite ale Americii ar inta în conflict şi ar decide să îşi folosească întreg arsenalul, atunci efectele asupra acestor cataclisme ar cuprinde o scădere accelerată a temperaturilor globale, mult mai puţine precipitaţii şi o scădere considerabilă a capacităţii de producere a hrănii.

Oamenii de ştiinţă au calculat că, în doar două săptămâni, particulele nucleare ar ajunge în ambele emisfere ale globului. Cea mai dramatică transformare va fi obervată în ceea ce priveşte nivelul mediu al temperaturilor la nivel global, în decursul a doar 12 luni putând fi observată o scădere a temperaturilor cu aproape 9 grade Celsius. Trebuie precizat că, în funcţie de poziţia geografică, oamenii de ştiinţă au calculat că tempraturile ar putea scădea chiar şi cu 20 de grade Celsius. Zonele afectate de o scădere atât de masivă a temperaturilor fiind Europa şi America de Nord.

Deşi această scădere dramatică a temperaturilor se va întinde pe o perioadă de câţiva ani, aproximativ 5 sau 6, oamenii de ştiinţă semnalează faptul că încălzirea temperaturii nu va însemna sfârşitul problemelor pentru supravieţuitorii conflictului nuclear. Din contră, pentru supravieţuitori, problemele vor continua. Astfel, o problemă cu care aceştia se vor confrunta este legată de scăderea capacităţii de producere a hrănii. Astfel, doar în primele luni de la aruncarea bombelor se va putea observa o scădere cu 30% a precipaţiilor la nivel global şi în anii care vor urma scăderea precipitaţiilor se va accentua, înregistrându-se o scădere între 47 şi 58%. 

O întrebare la care echipa condusă de către Robock a încercat să răspundă a fost legată de durata unei astfel de ierni nucleare. Răspunsul la o astfel de întrebare nu este unul direct şi este legat de modul în care se poartă un astfel de conflict. Totuşi, oamenii de ştiinţă au luat în calcul o serie de scenarii pornind de la informaţiile despre numărul focoaselor nucleare şi strategiile convenţionale de război, la care au adăugat informaţiile din modelul climatic creat de către NASA, au reuşit să ajungă la cifra de cinci. Astfel, după cinci ani de la un conflict nuclear general, clima va da semne de redresare la nivel global. Totuşi vor trebui aproximativ zece ani pentru ca stratul de nori care va acoperi Pământul să fie risipit de către razele solare.

Pentru a preveni escaladarea conflictelor până în punctul folosirii armelor nucleare şi o astfel de iarnă nucleară, Naţiunile Unite au propus semnarea şi ratificare unui tratat care să reglementeze folosirea acestor arme. În prezent, doar jumătate din statele care dispun de armament nuclear au semnat respectivul tratat.

Citeşte şi:

Au existat arme nucleare în Polonia?! Imaginile declasificate de satelit scot la iveală buncăre sovietice care aveau acest rol – FOTO

Raport secret: SUA depozitează arme atomice în Europa

Astăzi se împlinesc 74 de ani de la lansarea primei bombe atomice