Lilieci uriaşi trăiau cu 16 milioane de ani în urmă în Noua Zeelandă. Mergeau în patru picioare şi vânau insecte

Noua specie de liliac, care a fost numită Mystacina miocenalis, era de trei ori mai mare decât un liliac obişnuit din prezent. Rămăşiţe care susţin această teorie au fost descoperite pe Insula de Sud din Noua Zeelandă, în apropiere de locul unde exista cu 16-19 milioane de ani în urmă un lac preistoric în pădurea subtropicală.

Noua Zeelandă are doar trei mamifere terestre specifice, toate fiind de fapt specii de lilieci. Două dintre ele aparţin Mystacina şi sunt cunoscute pentru că pot merge pe pământ cu aripile strânse, dar pot şi zbura. Unul dintre lilieci nu a mai fost văzut în zbor din anii 1960. Noua cercetare ar putea oferi informaţii importante cu privire la modul în care această specie ar putea fi protejată.

• Istoria aricilor: cum au ajuns aceste mamifere adorabile să fie asociate cu vrăjitoria?
• De ce adolescenții au comportamente riscante? Cimpanzeii ar putea avea răspunsul

Dinţii fosilizaţi de liliac descoperiţi indică, potrivit cercetătorilor, că liliacul antic avea o dietă similară cu cea a liliacului modern, hrănindu-se cu nectar, polen, fructe, dar şi cu insecte.

Rămăşiţele sugerează, totodată, că animale s-ar fi deplasat pe sol în acelaşi mod, dar că ar fi cântărit circa 40 de grame, de trei ori mai mult decât cele modere, lucru care indică faptul că liliecii vânau mai mult pe pământ decât în aer.

Sursă: Science Alert