Oamenii de ştiinţă au rezolvat paradoxul ’’spermei mari’’

Musculiţele de oţet (Drosophila) au evoluat din celule spermatice colosale care pot atinge lungimi de până la 5,8 centimetri. Celulele lor spermatice sunt de aproximativ 20 de ori mai mari decât lungimea corpului său şi aproximativ de 1.000 de ori mai mari decât cele ale unui om.

• Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
• Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?

Dar de ce insectele ar investi atât de multă energie în a face spermă ”gigantă”? La această specie, femela este inseminată de mai mulţi masculi, iar prin evoluţie masculii s-au învăţat a produce mai multe celule spermatice, nu mai mari.

Cercetătorii au crescut musculiţele de oţet în diferite condiţii şi diferite cantităţi de stres pentru a crea masculi cu niveluri diferite de condiţie fizică şi apoi au analizat masculii şi sperma lor prin diferite teste genetice.

”În comparaţie cu omologii lor mai mari, masculii mai mici trebuie să investească mai multe resurse pentru a produce un numar mare de spermatozoizi”, a raportat echipa în revista Nature.

Acest lucru permite doar celui mai ”adaptat” mascul să se împerecheze cu mai multe partenere şi, astfel, creşte probabilitatea femelei de a menţine sperma celor mai puternici masculi, care e de o înaltă calitate.

Potrivit cercetătorilor, femelele sunt cele care dirijează acest proces. Femelele dezvoltă recipiente seminale mai lungi pentru a crea o mai mare competiţie şi pentru a selecta pe cea mai lungă spermă , deci pe cea a celui mai dezvoltat mascul.

Într-un fel, sperma Drosophilei are aceeaşi semnificaţie ca şi coada gigantă a păunului sau coarnele cerbului şi anume că acest mascul este cel mai demn de împerechere.

Sursa: Science Mag

Vă recomandăm şi aceste articole: