Cea mai adâncă peșteră subacvatică din lume este, de fapt, de două ori mai adâncă decât s-a crezut inițial

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cea mai adâncă peșteră de apă dulce de pe Pământ, aflată în Cehia, ajunge până la 1.000 de metri în subteran.

GALERIE FOTO

Măsurătorile desfășurate în 2016 cu un vehicul controlat de la distanță i-a adus titlul de cea mai adâncă peșteră subacvatică din lume cu o adâncime de 400 de metri. Însă, o combinație de tehnici geofizice, inclusive folosirea electrolizilor și mici explozive, au dezvăluit acum o hartă brută a peșterii. Procesul de cercetare a fost publicat luna trecută în Journal of Geophysical Research: Earth Surface. Dovezile mai sugerează și cum s-ar fi format abisul.

Unul dintre punctele forte ale noului studiului este combinația de tehnici folosită de cercetători, a explicat Francesco Sauro, geolog la Universitatea din Bologna.

Noile estimări privind adâncimea abisului Hranice sunt „impresionante”

„Este un exemplu bun privind modul în care cercetătorii ar trebuie să-și desfășoare munca”, a spus Sauro, adăugând că noile estimări privind adâncimea peșterii Hranice sunt „impresionante”.

Abisul Hranice a primit titlul de cea mai adâncă peșteră subacvatică din lume în 2016, după ce scafandrii au explorat cavernele cu calcar și au folosit un vehicul operat de la distanță pentru a ajunge până la 400 de metri în subteran.

Însă, după cum relata Reuters în 2017, cablul vehiculului s-a oprit înainte să ajungă până la capăt. Totuși, adâncimea măsurată în abis a depășit următoarea cea mai adâncă peșteră subacvatică, Pozzo del Merro din Italia, care ajunge până la 390 de metri adâncime. Cea mai adâncă peșteră de pe planetă este Veryovkina din Republica Georgia, ajungând la peste 2.000 de metri adâncime.

Rezultatele sugerează că adâncimea altor peșteri din lume ar trebui verificată din nou

Abisul Hranice este situat într-o formațiune de calcar din Republica Cehă. Fațada de stâncă este plină de găuri formate în urma topirii zăpezilor. Multe caverne au fost formate în urma acestui tip de eroziune de sus în jus, însă oamenii de știință au crezut mult timp că peștera Hranice a fost formată de jos în sus datorită chimicalelor descoperite în apa care provine din subteran, scrie Science Alert.

Tehnicile folosite recent de cercetători au dezvăluit că cele mai adânci locuri din acest abis sunt pline cu sedimente, însă mai sugerează și că peștera a fost formată pe măsură ce apa de la suprafață s-a scurs prin calcarul din munți.

Totodată, rezultatele sugerează că oamenii de știință ar trebui să analizeze din nou alte peșteri adânci despre care se crede că s-au format din adâncuri.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Peştera Chauvet, ”Capela Sixtină a preistoriei”, poate fi vizitată virtual

Rămășițele unui leneș gigant și ale altor două noi specii, descoperite în „gaura neagră” din Mexic, o fascinantă peșteră subacvatică

Cât poate supravieţui un om într-o peşteră?

Cea mai lungă peşteră de sare din lume, descoperită în apropiere de locul unui eveniment menţionat în Biblie