Anunț sumbru despre Marea Barieră de corali

Perspectivele pentru Marea Barieră de Corali rămân „foarte rele” în ciuda aparentei refaceri, din ultimul an, a acestui ecosistem unic. Anunțul a fost făcut de oamenii de ştiinţă din cadrul guvernului australian în contextul în care UNESCO urmează să se pronunţe în următoarele zile asupra statutului acesteia pe lista Patrimoniului Mondial.

Agenţia culturală a Naţiunilor Unite a recomandat într-un raport preliminar din iunie modificarea statutului celui mai mare ecosistem de corali din lume și includerea lui pe lista celor „în pericol” din cauza afectării coralilor la scară largă pe fondul  schimbărilor climatice.

• „Apogeul extincției” este aproape: Pământul va pierde 3.000 de ghețari pe an
• Albinele primesc o șansă în plus: un nou supliment creat pentru a stopa declinul coloniilor

Institutul Australian pentru Ştiinţe Marine (AIMS) a afirmat că, în prezent, recifele de corali se află într-o fază de recuperare după un deceniu de evenimente foarte stresante pentru întregul sistem și albire a lor din cauza încălzirii apei şi a impactului ciclonilor.

Aceste perioade de refacere sunt din ce în ce mai rare din cauza schimbărilor climatice, a precizat în raportul anual al agenției guvernamentale care monitorizează de 35 de ani starea Marii Bariere de Corali, înscrisă pe lista Patrimoniului Mondial din 1981.

„Intensificarea evenimentelor meteorologice extreme relaționate încălzirii şi proliferării stelelor de mare ‘coroană de spini’ reprezintă o presiune din ce în ce mai puternică şi mai frecventă, recifele având mai puţine oportunităţi de a se reface”, a explicat directorul general al AIMS, Paul Hardisty, citat de AFP.

Marea Barieră de Corali a pierdut jumătate din sistem

Oamenii de ştiinţă au monitorizat 127 de recife în 2021 şi au precizat că suprafaţa acoperită de coralii cu schelet dur a crescut în 69 dintre cele 81 de situri cercetate în ultimii doi ani.

O cercetare știinţifică separată, publicată în octombrie, a demonstrat că Marea Barieră, un ecosistem de 2.300 de kilometri, a pierdut jumătate dintre corali începând din 1995. Cauza a reprezentat-o mai multe episoare de încălzire a apei oceanului care a provocat albirea coralilor.

Britta Schaffelke, director al programelor de cercetare din cadrul AIMS, a declarat că ultimele date reprezintă „o rază de speranţă în ceea ce priveşte rezilienţa recifelor”.

Ea a avertizat, însă, că perspectivele pentru viitor ale acestei bijuterii naturale rămân încă foarte rele din cauza pericolelor schimbărilor climatice şi a altor factori care au un impact asupra organismelor care formează reciful.

UNESCO a cerut Australiei să ia măsuri urgente pentru a combate încălzirea climatică, însă Canberra a rezistat presiunilor de a se angaja să aibă emisii zero până în 2050.

Totodată, autoritățile australiene fac eforturi pentru ca Marea Barieră de Corali să nu fie înscrisă pe lista siturilor din Patrimoniul Mondial UNESCO aflate „în pericol”.

Cel mai mare sistem de corali din lume aducea venituri anuale de 4,8 miliarde de dolari economiei Australiei înainte de pandemie, astfel că guvernul de la Canberra se teme că plasarea pe lista siturilor „în pericol” va afecta mult turismul.

O decizie în privința schimbării statutului Marii Bariere de Corali este aşteptată în jurul datei de 23 iulie.

Vă recomandăm să citiți și:

Omenirea a pierdut peste 50% din Marea Barieră de Corali. Ce îi îngrijorează cel mai mult pe oamenii de știință

Să te întorci la birou nu te mai încântă? O insulă tropicală din Marea Barieră de Corali are nevoie de îngrijitor

Sculptura care dezvăluie cât de sănătoasă este Marea Barieră de Corali

Cum arată insula Pumpkin din Marea Barieră de Corali scoasă la vânzare. Odată a fost câștigată la un joc de poker