Albirea coralilor este explicată printr-o descoperire majoră a oamenilor de știință

Albirea coralilor i-a intrigat pe oamenii de știință în ultimii ani. Coralii, la fel ca toate vietățile, trebuie să mănânce pentru a trăi. Problema este că majoritatea coralilor cresc în apele tropicale. Acestea sunt sărace în nutrienți, adevărate deșerturi ale oceanului. Lipsa de substanțe nutritive face ca apa din jurul recifelor de corali să fie atât de limpede.

Deoarece hrana nu este ușor disponibilă, coralii au dezvoltat un mecanism remarcabil de hrănire. Acesta implică o relație simbiotică cu algele unicelulare. Ele cresc în interiorul coralilor, folosind țesutul lor ca adăpost și absorbind CO2-ul pe care îl produc coralii. În schimb, algele furnizează coralilor nutrienți pe care îi produc prin fotosinteză. Aceste alge conțin o varietate de pigmenți, care dau recifelor de corali culorile pentru care sunt atât de cunoscuți.

• Japonia anunță că nu mai poate amâna deversarea apei contaminate de la Fukushima în Oceanul Pacific
• Enceladus, unul dintre sateliții lui Saturn, ar putea avea curenți oceanici similari cu cei de pe…

În ultimii 35 de ani, oceanele tropicale au cunoscut multiple valuri majore de căldură. Oamenii de știință au observat că în timpul acestor episoade, algele, stresate de temperaturile mai calde, eliberează compuși care sunt toxici pentru corali. Așa determină coralul să respingă algele din țesutul lor. Coralii își pierd culoarea și sursa primară de hrană și apoi încep să moară de foame. Acesta este procesul de albire a coralilor, informează Phys.

Cum se petrece, de fapt, albirea coralilor

Procesul de albire a avut loc din ce în ce mai frecvent, amenințând supraviețuirea multor recife, inclusiv Marea Barieră de Corali din Australia. Coralii albiți nu mor mereu. Populația lor de alge simbiotice poate fi restabilită, în cazul în care condițiile din jurul unui recif revin la normal. Dar dacă valul de căldură persistă sau este agravat de alți factori, precum poluarea, coralul devine prea slăbit pentru a supraviețui.

Într-o lucrare publicată în prestigiosul PNAS, din 25 ianuarie, o echipă internațională de oameni de știință, printre care și Nils Rädecker, de la Laboratorul de Geochimie Biologică (LGB) al EPFL, dezvăluie o descoperire majoră legată de modul în care se încheie relația simbiotică dintre corali și alge. „Am arătat pentru prima dată că înfometarea coralului apare cu mult înainte ca algele să fie expulzate. Algele nu mai furnizează suficienți nutrienți în timp ce sunt încă în țesutul coral”, spune el.

Când simbioza nu mai funcționează

Oamenii de știință știau deja că încălzirea oceanelor este principalul factor care determină ruperea relației simbiotice. Dar echipa lui Rädecker a descoperit ceva necunoscut până acum. Coralul este deja într-o stare stresată și nu are substanțe nutritive chiar înainte ca algele să înceapă să elibereze compuși toxici. „Cauzele problemei sunt mult mai profunde decât am crezut. Implică o defalcare timpurie ale schimburilor metabolice din aceste organisme fascinante”, spune Anders Meibom, șeful LGB și expert în corali.

Rädecker a petrecut mai mult de un an studiind un recif de corali chiar în largul coastei Thuwal din Arabia Saudită. Acolo este orașul în care se află Centrul de Cercetare a Mării Roșii, care face parte din Universitatea de Știință și Tehnologie King Abdullah. El a reprodus aceste condiții de mediu într-un acvariu, la centru, astfel încât să poată investiga coralii în condiții controlate. Datele au fost apoi analizate la mai multe laboratoare, inclusiv EPFL și Departamentul de Biologie de la Universitatea din Konstanz din Germania.

Punerea în discuție a faptelor cunoscute

„Pe baza a ceea ce am găsit, putem determina ce condiții de mediu, altele decât temperatura (cum ar fi calitatea apei) stresează coralii dintr-un recif. Putem folosi aceste informații pentru a prezice dacă va avea loc albirea coralilor. Rezultatele noastre pot fi folosite și pentru identificarea coralilor care sunt deosebit de rezistenți la albire, precum cei din Golful Aqaba și din alte părți ale Mării Roșii. Acest lucru le va spune oamenilor de știință care recife ar trebui protejate, deoarece au șanse mai mari de supraviețuire”, spune Rädecker.

Potrivit lui Meibom, acest studiu aduce o contribuție majoră la cercetarea coralului. Aruncă o nouă lumină asupra observațiilor anterioare. „Cercetările lui Nils au descoperit mecanisme metabolice care joacă un rol fundamental în procesul de albire a coralilor. Nu le-am înțeles importanța până acum. Cred că a găsit cheia a ceea ce se întâmplă de fapt în interiorul coralilor atunci când sunt stresați de încălzirea globală”, spune el.

Vă recomandăm să citiți și:

Epava unei corăbii de acum 200 de ani a fost găsită. „Reciful de coșmar” care a scufundat-o

Albirea coralilor din Marea Barieră de Corali este mai gravă decât s-a crezut până acum

Un recif imens a fost descoperit sub Marea Barieră de Corali

Două treimi din Marea Barieră de Corali sunt afectate sever de albire