Home » Natură » Albinele pot supraviețui în sălbăticie însă nu este chiar atât de simplu

Albinele pot supraviețui în sălbăticie însă nu este chiar atât de simplu

Publicat: 22.02.2022

Până de curând, cercetătorii nu credeau că albinele pot supraviețui ca animale sălbatice în Europa. Însă aceștia au descoperit acum că în unele regiuni încă există albine sălbatice.

Într-un studiu recent, biologii Benjamin Rutschmann și Patrick Kohl, de la Julius-Maximilians-Universität Würzburg (JMU) din Bavaria, Germania, arată că albinele sălbatice încă mai există în regiunea Galiției din nord-vestul Spaniei.

Oamenii de știință au descris locurile în care se află cuiburile și condițiile în care albinele pot supraviețui în revista de biologie conservaționistă Biological Conservation.

Locurile în care albinele pot supraviețui

Rutschmann și Kohl sunt doctoranzi la Chair of Animal Ecology and Tropical Biology din cadrul JMU, în grupul profesorului Ingolf Steffan-Dewenter.

Aceștia au început studiul în Galiția, în octombrie 2019, la sugestia colegului lor spaniol Alejandro Machado. Acesta din urmă observase roiuri de albine ocupând interiorul stâlpilor de electricitate goi pe dinăuntru și, aparent, dezvoltându-se acolo.

Pentru a afla dacă regiunea ar putea susține o întreagă populație de colonii de albine sălbatice, cercetătorii le-au căutat pe o suprafață de 136 de kilometri de stâlpi goi de electricitate.

„Am descoperit 214 stâlpi”, spune Rutschmann. Cercetătorii au verificat fiecare stâlp pentru a vedea dacă albinele pot supraviețui în interiorul lui.

„În primul an al investigației noastre am găsit 29 de colonii”, adaugă Rutschmann. La o a doua vizită, în martie 2020, cercetătorii au descoperit că 17 dintre aceste colonii au supraviețuit iernii „chiar dacă nu fuseseră nici hrănite și nici tratate împotriva paraziților”.

Albinele din Galiția sunt native ale regiunii

Exista posibilitatea ca roiurile de albine sălbatice să fi fost descendenții sălbatici ai speciilor străine de albine importate de apicultori. În Germania, după spusele lui Rutschmann, subspecia autohtonă de albine (Apis mellifera mellifera) a fost înlocuită în acest mod cu mult timp în urmă de subspeciile de import, în primul rând de albina Carnica (A. m. carnica).

Dar nu și în cazul albinelor din Galiția. Analizând modelul nervurilor aripilor, cercetătorii JMU au descoperit că toate coloniile care trăiau în stâlpii de electricitate făceau parte din specia albinei iberice, Apis mellifera iberiensis.

Astfel se poate concluziona că, în Spania, albina a existat simultan atât ca animal sălbatic, cât și ca animal domesticit până în zilele noastre.

„Dacă populația poate fi stabilă pe termen lung putem determina doar prin intermediul unor ani suplimentari de observație”, spune Kohl.

Albinele pot supraviețui, dar în ce condiții?

„După doi ani de studiu și un total de 52 de colonii de albine observate, vedem că aproximativ 40% dintre acestea supraviețuiesc iernii”, relatează Alejandro Machado, care locuiește în regiune. Acestea sunt primele date raportate vreodată despre ratele de supraviețuire ale coloniilor de albine sălbatice din Europa.

O analiză a peisajului din jurul stâlpilor de energie a arătat că supraviețuirea albinelor melifere din Galiția depinde în mare măsură de cât de naturale sunt împrejurimile. În stâlpii de electricitate înconjurați de tufărișuri, lande sau păduri supraviețuiesc iernii mult mai multe colonii decât în stâlpii în câmpuri cultivate intensiv.

Pentru coloniile înconjurate de habitate seminaturale în proporție mai mare de 50%, cel puțin jumătate dintre colonii au supraviețuit iernii. În schimb, în peisajele cu habitat seminatural în proporție mai mică de 25%, unde se găsește o cantitate mică de hrană, probabilitatea de supraviețuire a fost aproape de zero.

Contrastele uimitoare ale peisajelor din Galicia au oferit noi perspective

În Galiția, cercetătorii au descoperit contraste puternice între zonele seminaturale învecinate neutilizate sau cu o utilizare tradițională extensivă (lande, crânguri) și suprafețele mari de agricultură intensivă, cu aport ridicat de pesticide și îngrășăminte.

„Acest contrast puternic dintre cvasi-natură și deșert agricol a fost cel care ne-a făcut să realizăm că contextul peisajului joacă un rol atât de important în supraviețuirea albinelor”, spune Rutschmann.

Studiul arată importanța fundamentală a formelor extensive de utilizare a terenurilor și a restabilirii caracteristicilor peisajului aproape natural, cum ar fi gardurile vii pentru conservarea insectelor, notează EurekAlert.

„Fără habitate suficiente de cuibărit și hrănire, chiar și interzicerea pesticidelor sau oprirea schimbărilor climatice nu vor ajuta insectele”, concluzionează Kohl.

Vă recomandăm să citiți și:

Rata de divorț între albatroși, unele dintre cele mai loiale păsări din lume, în creștere din cauza crizei climatice

Descoperire neașteptată pe o plajă britanică. O meduză a eșuat cu ultima sa masă complet vizibilă în stomac

O floare unică în lume a înflorit la Cazanele Dunării

„Regina Oceanului”, un uriaș rechin alb, a fost prinsă de oamenii de știință

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Nicolas Sarkozy, primul președinte din istoria Franței obligat să poarte brățară electronică
Nicolas Sarkozy, primul președinte din istoria Franței obligat să poarte brățară electronică
DeepSeek ar putea fi interzis pe dispozitivele Guvernului SUA
DeepSeek ar putea fi interzis pe dispozitivele Guvernului SUA
Dadaismul, curentul artistic iniţiat de românul Tristan Tzara
Dadaismul, curentul artistic iniţiat de românul Tristan Tzara
Utilizatorii Instagram vor putea viziona cu viteză „turbo” conținutul de pe platformă
Utilizatorii Instagram vor putea viziona cu viteză „turbo” conținutul de pe platformă
Microsoft anunță cel mai mare upgrade MIDI de la lansare pentru Windows 11
Microsoft anunță cel mai mare upgrade MIDI de la lansare pentru Windows 11
Știința ne sare în ajutor: Cum fierbem oul perfect?
Știința ne sare în ajutor: Cum fierbem oul perfect?
Un asteroid care ar putea lovi Pământul în 2032, deviat inclusiv cu arme nucleare
Un asteroid care ar putea lovi Pământul în 2032, deviat inclusiv cu arme nucleare
O simulare cuantică a dezvăluit cum bulele cosmice ar putea prăbuși Universul
O simulare cuantică a dezvăluit cum bulele cosmice ar putea prăbuși Universul
Creaturile monstruoase din trecut s-ar fi putut hrăni cu prădătorii feroce de astăzi
Creaturile monstruoase din trecut s-ar fi putut hrăni cu prădătorii feroce de astăzi
„Marile canioane” de pe Lună au fost create în doar 10 minute catastrofale, relevă un studiu
„Marile canioane” de pe Lună au fost create în doar 10 minute catastrofale, relevă un studiu
Oamenii de știință de la Oxford au construit un supercomputer cuantic și au reușit prima teleportare
Oamenii de știință de la Oxford au construit un supercomputer cuantic și au reușit prima teleportare
Jacques Jaujard, omul care a salvat comorile Luvrului din mâinile naziștilor
Jacques Jaujard, omul care a salvat comorile Luvrului din mâinile naziștilor
Cel mai frumos muzeu din lume. Perla ascunsă din Hiroshima
Cel mai frumos muzeu din lume. Perla ascunsă din Hiroshima
Capitoline, cel mai vechi muzeu din lume. În curând, împlinește 555 de ani
Capitoline, cel mai vechi muzeu din lume. În curând, împlinește 555 de ani
Conexiunile sociale sunt cheia pentru prevenirea bolilor, arată un studiu
Conexiunile sociale sunt cheia pentru prevenirea bolilor, arată un studiu
Oamenii au un risc de 3% să facă un anevrism cerebral de care nu vor afla niciodată
Oamenii au un risc de 3% să facă un anevrism cerebral de care nu vor afla niciodată
Nicu Alifantis și-a deschis sufletul ca la o spovedanie: „Dumnezeu e cel mai bun prieten al meu!”| EXCLUSIV la „Altceva cu Adrian Artene”
Nicu Alifantis și-a deschis sufletul ca la o spovedanie: „Dumnezeu e cel mai bun prieten al meu!”| EXCLUSIV la „Altceva ...
La ce ne ajută „punctul albastru” din creier? A fost descoperit de medicul Mariei Antoaneta la sfârșitul secolului XVIII
La ce ne ajută „punctul albastru” din creier? A fost descoperit de medicul Mariei Antoaneta la sfârșitul secolului XVIII