„Vocabularul” maimuțelor, modelat de interacțiunile sociale, la fel ca la oameni

Amestecul social modelează și transformă „vocabularul” maimuțelor, la fel ca în cazul oamenilor, potrivit unei noi cercetări conduse de Universitatea din Warwick.

Într-o lucrare publicată în Nature Ecology and Evolution, cercetătorii au arătat că urangutanii sălbatici demonstrează un vocabular distinct, modelat în funcție de grupurile sociale în care indivizii trăiesc și comunică – spre deosebire de un repertoriu fix de sunete instinctive și automate, așa cum se presupunea în mod tradițional.

• Efectele schimbărilor climatice persistă chiar și la stră-strănepoți, arată un nou studiu
• Unul dintre cei mai periculoși vulcani de pe Pământ se umple în secret cu magmă

Această cercetare, condusă de Dr. Adriano R. Lameira de la Departamentul de Psihologie de la Warwick, evidențiază și mai mult legătura directă dintre noi și strămoșii noștri, potrivit Phys.org.

Legătura dintre influența socială și limbaj

Trăind alături de comunitățile de urangutani din mlaștinile și pădurile tropicale din Borneo și Sumatra, în Asia de Sud-Est, cercetătorii au observat că, de fapt, comunicarea urangutanilor este modelată din punct de vedere social. Ei au înregistrat apelurile a aproximativ 70 de maimuțe din șase populații (cel mai mare eșantion analizat vreodată în acest tip de studiu, privind comportamentul vocal al maimuțelor).

Populațiile de urangutani se deosebeau în mod natural în ceea ce privește densitatea populației, de la grupuri care socializau intens la cele care erau mai dispersate. În populațiile cu densitate mare, urangutanii comunicau folosind o mare varietate de chemări originale, încercând o mulțime de variante sonore noi.

În schimb, urangutanii din populațiile mai rare și cu densitate mai mică au preferat apeluri convenționale, bine stabilite. Deși aceste grupuri mai dispersate nu au experimentat un număr atât de mare de sunete noi, atunci când introduceau o nouă variantă de apel, o păstrau și, prin urmare, repertoriul lor era mai bogat decât cel al urangutanilor din populațiile cu densitate mare, care renunță la noile variante.

Originea și evoluția limbajului, una dintre cele mai vechi enigme

Dacă, de fapt, comunicarea urangutanilor este modelată din punct de vedere social, atunci probabil că acesta a fost și cazul strămoșilor noștri direcți.

„Maimuțele mari, atât în sălbăticie, cât și în captivitate, ne ajută să rezolvăm una dintre cele mai vechi enigme din știință – originea și evoluția limbajului. Acum putem începe să concepem o cale graduală care a condus probabil la apariția maimuței vorbitoare și la noi”, a declarat dr. Adriano R. Lameira, autorul principal.

„Multe alte indicii ne pot fi oferite de rudele noastre vii, atâta timp cât reușim să le garantăm protecția și conservarea lor în sălbăticie. Fiecare populație pe cale de dispariție va lua cu ea crâmpeie irecuperabile din istoria evolutivă a speciei noastre.”

Vă recomandăm să mai citiți și:

Maimuțele ar putea să învețe prin predare, la fel ca și copiii umani

Cercetătorii au testat dacă maimuțele ar putea scrie Shakespeare. Ce s-a întâmplat?

Implantul Neuralink a cauzat moartea a 21% dintre maimuțele pe care s-au efectuat studii

Semne de îmbătrânire prematură, observate la maimuțele care au supraviețuit unui uragan