Oamenii de știință au identificat neuronii din creier care determină competiția și comportamentul social

Un studiu efectuat pe șoareci ar putea oferi noi perspective asupra interacțiunilor umane și ar putea avansa cercetările legate de tulburările din spectrul autist și de alte afecțiuni neurocognitive.

Cercetarea, realizată pe șoareci, a identificat neuronii din creier care influențează interacțiunile competitive între indivizi și care joacă un rol esențial în modelarea comportamentului social al grupurilor.

• Mitul copilului singur la părinți: De ce prejudecățile despre egoism sunt false?
• Știința explică de ce, indiferent cât ai mâncat, mai ai loc și pentru desert

Publicate în revista Nature de către o echipă condusă de cercetători de la Massachusetts General Hospital (MGH), descoperirile vor fi utile nu numai pentru oamenii de știință interesați de interacțiunile umane, ci și pentru cei care studiază afecțiuni neurocognitive, cum ar fi tulburarea de spectru autist și schizofrenia, care se caracterizează prin alterarea comportamentului social.

„Interacțiunile sociale la oameni și la animale au loc cel mai frecvent în grupuri mari, iar aceste interacțiuni de grup joacă un rol important în sociologie, ecologie, psihologie, economie și științe politice”, spune autorul principal S. William Li, doctorand la MGH.

Ce procese din creier determină comportamentul complex al grupurilor?

„Am reușit să studiem comportamentul grupurilor dezvoltând o paradigmă în care grupuri mari de șoareci au fost urmărite de-a lungul a mii de interacțiuni competitive unice în grup.”

Cercetătorii au descoperit că, de fapt, clasamentul social al animalelor în cadrul grupului era strâns legat de rezultatele competiției, iar prin examinarea înregistrărilor de la neuronii din creierul șoarecilor, echipa a descoperit că neuronii stochează aceste informații privind clasamentul social pentru a informa deciziile viitoare.

„În mod colectiv, acești neuroni dețineau reprezentări remarcabil de detaliate ale comportamentului grupului și ale dinamicii acestora în timp ce animalele concurau împreună pentru hrană, pe lângă informațiile despre resursele disponibile și rezultatul interacțiunilor lor anterioare”, explică Ziv M. Williams, autorul principal al studiului publicat în revista Nature.

„Împreună, acești neuroni ar putea chiar să prezică succesul viitor al animalului cu mult înainte de începerea competiției, ceea ce înseamnă că, probabil, au condus comportamentul său competitiv”.

Succesul competitiv, puternic influențat de semnalele din creier

Manipularea activității acestor neuroni, pe de altă parte, ar putea crește sau diminua în mod artificial efortul competitiv al unui animal și, prin urmare, ar putea controla capacitatea acestuia de a concura cu succes împotriva altora.

„Cu alte cuvinte, am putea regla efortul competitiv al animalului în mod selectiv, fără a afecta alte aspecte ale comportamentului, cum ar fi viteza sau motivația”, spune Williams.

Descoperirile indică faptul că succesul competitiv nu este pur și simplu un produs al aptitudinii fizice sau al forței unui animal, ci, mai degrabă, este puternic influențat de semnalele din creier.

„Acești neuroni sunt capabili să integreze informații despre mediul în care trăiește individul, setările grupului social și resursele de recompensă pentru a calcula cum să se comporte cel mai bine în condiții specifice”, concluzionează Li, potrivit EurekAlert.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Oamenii de știință au identificat neuronii care reacționează la cântece

Dendritele ar putea ajuta neuronii să desfășoare calcule complicate

Cercetătorii au descoperit „neuronii matematici” în creier. Cum acționează aceștia?

Un studiu major a identificat neuronii cei mai vulnerabili la boala Alzheimer