Râmele pot mânca plastic, însă efectele secundare nu sunt tocmai clare

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Râmele sunt o priveliște plăcută pentru grădinari și fermieri, deoarece ele reciclează nutrienții din sol. Recent, s-a descoperit că râmele pot mânca plastic, dar nu se știe ce impact ar putea avea acest lucru asupra sănătății lor și a ecosistemului.

Pe măsură ce râmele își croiesc drum prin pământ, ele consumă aproape tot ce le iese în cale, inclusiv poluarea microscopică cu plastic, scrie Eurek Alert.

Acum, într-un studiu publicat în Environmental Science & Technology de la ACS, cercetătorii au observat că râmele preferă de fapt solul cu unele tipuri de microplastice, dar digeră polimerii în mod diferit, ceea ce ar putea afecta sănătatea animalelor și ecosistemul.

Râmele pot mânca plastic, însă nu este chiar atât de simplu

Solul devine din ce în ce mai contaminat cu fragmente de plastic, în special microplastice cu lățimea mai mică de 5 mm, care s-au desprins din deșeurile de plastic mai mari sau au fost eliberate direct din produse sub formă de particule mici.

Anterior, cercetătorii au arătat că râmele vor ingera aceste particule sintetice, chiar despărțindu-le în bucăți mai mici. Dar în timpul procesului de digestie, animalele ar putea fi afectate de microplasticele în sine sau de substanțele toxice pe care le transportă acestea din urmă.

În prezent, companiile produc alternative la materialele plastice pe bază de petrol care sunt derivate din plante, sunt biodegradabile sau ambele. La fel ca materialele plastice tradiționale, și aceste „bioplastice” se pot fragmenta în particule microscopice, însă nu se știe dacă râmele vor ingera și descompune și aceste materiale.

Experimentul

Așadar, Lei Wang și colegii săi au vrut să vadă dacă râmele pot mânca plastic bio la fel ca pe cel derivat din petrol, studiind digestia și excreția in vitro a particulelor.

Prin plasarea râmelor în camere cu diferite tipuri de materiale plastice în anumite locații din sol, cercetătorii au descoperit că acestea preferau solurile cu particule de acid polilactic (PLA) bio sau pe cele cu particule de polietilen tereftalat (PET) derivate din petrol, dar au evitat în mod activ unele particule plastice semi-sintetice.

Atunci când acidul lactic și acidul tereftalic, monomerii cu miros acru care formează PLA și, respectiv, PET, au fost introduși în sol, viermii au fost, de asemenea, atrași, sugerând că animalele au fost atrase de mirosuri ca potențiale indicii pentru hrană.

Râmele elimină mai lent anumite tipuri de plastic

Într-un alt experiment, cercetătorii au pus râme în sol amestecat fie cu particule microscopice de PLA, fie cu particule de PET. Analiza excrețiilor râmelor a arătat că sistemele lor digestive au descompus PLA în fragmente mult mai mici decât s-a observat cu plasticul PET.

De asemenea, animalele au excretat PLA mult mai lent. Cercetătorii spun că rezultatele arată că râmele pot favoriza descompunerea bioplasticelor, cum ar fi PLA, în sol. Ei adaugă că sunt necesare mai multe studii pentru a determina modul în care excreția lentă a fragmentelor de PLA afectează sănătatea acestor animale și dacă râmele sunt o opțiune pentru a elimina materialele plastice degradabile din mediu.

Vă recomandăm să citiți și:

Peștii, mai buni decât oamenii la matematică? Un studiu arată că aceștia pot calcula

Impunătoarea cobră regală. Câte specii ale acestui „suveran” există în realitate?

Nevertebratele simt durerea și ar trebui tratate în cunoștință de cauză

Larva furnicii Monomorium triviale arată ca un extraterestru la microscop