Microbii din pădure care pot supraviețui mega-incendiilor. Ce spun cercetătorii?

Un nou studiu despre fungi și bacterii al Universității din California, Riverside arată cum acestea pot supraviețui mega-incendiilor din păduri. Mai mult, acești microbi cresc în abundență în urma incendiilor. 

Incendii de o amploare și intensitate nemaiîntâlnite, numite mega-incendii, devin fenomene din ce în ce mai comune. În Vest, schimbările climatice cauzează ridicarea temperaturilor și topirea timpurie a zăpezilor, lungind sezonul secetos – atunci când pădurile sunt cele mai vulnerabile în fața flăcărilor, indică Eurek Alert.

• Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
• Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?

Cu toate că unele ecosisteme s-au adaptat, se cunosc foarte puține despre modul în care plantele și microbiomul solului specific reacționează la mega-incendii, în special atunci când vine vorba de pădurile de sequoia din California.

Mega-incendiile de vegetație

„Plantele nu-și pot reveni în urma mega-incendiilor fără fungi benefici care să alimenteze rădăcinile cu nutrienți sau bacterii care să transforme surplusul de carbon și nitrogen într-un sol post incendiu”, spune Sydney Glassman, micolog în cadrul Universității din California și unul dintre autorii studiului. „Înțelegerea microbilor este elementul central al efortului de restaurare”.

Pe lângă examinarea efectelor mega-incendiilor asupra microbilor din aceste păduri, studiul este interesant și dintr-un alt punct de vedere, respectiv pentru mostrele de sol obținute înainte și imediat după incendiile de la Soberanes din 2016 din regiunea Monterey.

„Pentru obținerea acestui tip de date, cercetătorii aproape că ar trebui să incendieze ei înșiși terenul. Este extrem de dificil de prezis locația acestor focuri”, a mai spus Glassman.

Datele obținute în urma incendiilor din 2016

Echipa nu a fost surprinsă să afle că incendiile de la Soberanes  au avut un impact masiv asupra comunităților de bacterii și fungi, cu un procent de 70% în rândul speciilor de microbi afectate. Au fost surprinși că unele bacterii și drojdii nu doar că au supraviețuit, dar au devenit mai abundente.

Printre aceste bacterii se numără și actinobacteria, responsabilă pentru descompunerea plantelor. În aceeași zonă se plasează și Firmicutes, cunoscută pentru suportul avut în creșterea și dezvoltarea plantelor, menținându-le sub control patogenii și controlând metalele grele din sol.

În ceea ce privește categoria fungi, echipa a descoperit o înmulțire a Basidioascus, rezistentă la căldură și care are proprietatea de a contribui la descompunerea diferitelor elemente din lemn, printre care și lignina, partea dură a pereților unei celule a plantelor care le conferă structura și le apără de atacurile insectelor.

Poveștile spuse de microbi

Unii dintre microbi ar fi folosit strategii noi pentru înmulțire. „Penicilina profită poate de pe urma substanțelor nutritive eliberate de corpurile moarte, iar unele specii se pot hrăni cu cărbune”, a mai precizat Glassman.

Poate că cea mai importantă descoperire pe care a făcut-o echipa este aceea că bacteriile și fungi – atât cele care su supraviețuit mega-incendiilor, cât și cele care nu au făcut-o – par să fie înrudite genetic.

„Prezintă unele trăsături genetice comune care le permit să se adapteze la foc, lucru care ne permite să înțelegem mai bine momentele în care microbii vor răspunde, pozitiv sau nu, la astfel de evenimente”, completează Glassman.

Impactul asupra mediului

În general, se cunosc foarte puține despre fungi și despre impactul acestora asupra mediului. Este necesar ca astfel de studii să continue să scoată la iveală mijloace prin care mediul să se poată recupera mai bine de pe urma unor astfel de incendii.

„Unul dintre motivele pentru care se cunosc atât de puține despre fungi este dat de faptul că sunt prea puțini specialiști care să studieze fenomenul”, arată Glassman. „Dar fungi au un impact semnificativ, în special în urma unor incendii majore, determinând situații tot mai frecvente și intense”.

Vă mai recomandăm și:

Un scut anti-radiații din fungi ar putea să protejeze astronauții în timpul călătoriilor spațiale

Viitoarele așezări de pe Marte ar putea fi construite cu ajutorul bacteriilor

De ce nu poate ucide focul unele bacterii și ciuperci?

Lamantinii mor de foame în ecosistemele afectate de criza climatică. Scene macabre descrise de cercetători