De ce nu poate ucide focul unele bacterii și ciuperci?

Oamenii de știință au descoperit microbii care trăiesc în solul carbonizat pe care îl lasă în urmă incendiile de vegetație. Ei nu știu cum reușesc unele ciuperci și bacterii să se dezvolte atunci când toate celelalte au murit, dar un nou proiect își propune să schimbe acest lucru.

Oamenii de știință de la UC Riverside își vor petrece următorii trei ani studiind trăsăturile care permit microbilor din sol să reacționeze la incendii, precum și rolul pe care îl joacă acești microbi în stocarea sau emiterea unor gaze cu efect de seră puternice, cum ar fi dioxidul de carbon sau oxidul de azot.

• Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
• Cum se împerechează caracatițele: un braț care găsește și fertilizează femela

Activitatea lor este finanțată de o subvenție de 849.000 de dolari de la Institutul Național pentru Alimentație și Agricultură al Departamentului de Agricultură al SUA.

„Se știu foarte puține lucruri despre ce microbi răspund la incendii, de ce sau ce efect au aceștia asupra mediului”, a declarat Sydney Glassman de la UCR.

Incendiile au un impact puternic asupra chimiei solului

„Vrem să știm în ce mod ciupercile și bacteriile care rămân au un impact asupra emisiilor de gaze cu efect de seră din soluri, după un incendiu”.

Pentru a răspunde la întrebări, Glassman și cercetătorul de mediu de la UCR, Pete Homyak, prelevează probe de sol din două zone care au suferit arsuri majore – Holy Fire din 2018, în comitatele Orange și Riverside, și El Dorado Fire din 2020, în comitatul San Bernardino.

Ei vor testa dacă microbii rămași au trăsături asemănătoare cu cele găsite în plantele care pot înflori după incendii, iar una dintre aceste trăsături este capacitatea de a se reproduce rapid. „După un incendiu, există foarte mult spațiu liber. Dacă se reproduc asexuat, se pot înmulți cu o viteză deosebit de rapidă și pot coloniza zona”, a declarat Glassman.

O a doua calitate este capacitatea de a se „hrăni” cu lucruri arse. Focul transformă copacii în cărbune și eliberează cantități mari de azot. Majoritatea microbilor nu preferă nivelurile ridicate de azot. Cu toate acestea, cercetătorii cred că este posibil ca un număr restrâns de microbi să prefere o dietă alcătuită din cărbune, azot sau ceară.

„Este extrem de important să înțelegem microbii”

În plus, există unele plante care pot tolera pur și simplu căldura ridicată. Microbii ar putea fi la fel. „Există unele dovezi ale unor spori care sunt termotoleranți sau chiar au nevoie de căldură pentru a se reproduce”, a declarat Glassman.

Proiectele viitoare vor analiza nu numai caracteristicile microbilor de după incendiu, ci și dacă adăugarea ciupercilor și bacteriilor de dinaintea incendiului în soluri ar putea ajuta la refacere.

Într-un studiu separat, dar conex, membrii grupului încearcă să caracterizeze efectele substanțelor ignifuge care sunt adăugate în mod regulat pe suprafețe vaste de terenuri forestiere. Unele dintre aceste substanțe chimice depun fosfor și azot care durează zeci de ani. Impactul acestora asupra microbilor naturali este, de asemenea, încă neclar.

„Incendiile au un impact foarte puternic asupra chimiei solului, iar principalele elemente care mediază aceste efecte sunt microbii”, a declarat Glassman. „Cei care supraviețuiesc transformă carbonul și azotul rămase în urmă, pregătind terenul pentru regenerare. De aceea credem că este atât de important să îi înțelegem”, a concluzionat Glassman, potrivit EurekAlert.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Roboții dintr-un depozit al unui lanț de supermarketuri au declanșat un incendiu care a întârziat mii de comenzi

Un incendiu de vegetație din SUA este atât de masiv încât generează furtuni cu descărcări electrice

Cripta de sub Catedrala Notre Dame, o bijuterie ascunsă a Parisului, a fost redeschisă pentru prima oară de la incendiul devastator

Cum reacționează planeta la presiunile create de om? Microbii au evoluat astfel încât să consume plastice