Microbii din intestine, sau microbiomul, ar putea fi responsabili pentru obezitate

Cercetările medicale au descoperit o moleculă care face legătura între creaturile minuscule din intestine și nivelul de obezitate. 

„Cunoaștem acum un mecanism molecular care oferă un punct de plecare pentru înțelegerea microbiomului, drept legătură între dietă și compoziția corporală,” precizează Dean Jones, biochimist în cadrul Universității Emory din SUA.

• Frica de abandon: rădăcini, manifestări și drumul spre vindecare
• Bullying între adulți: cum îl recunoști și ce poți face? Deși mai greu de recunoscut, efectele…

Tot mai multe indicii au foste descoperite despre această legătură, pe măsură ce cunoștințele despre ecosistemele din interiorul nostru au devenit mai aprofundate. Amintim aici bacterii, drojdii și alți microbi, alături de paraziți, micro-organisme care au capacitatea de a ne influența starea de sănătate, durata de viață, dar și forma corpului.

Fenomenul obezității

Studiile recente, amintește Science Alert, atrag atenția asupra faptului că starea de slăbiciune sau luarea în greutate, ambele pot fi contagioase, prin răspândirea diferiților microbi.

Răspândirea obezității din timpurile moderne a a coincis cu schimbările prin care au trecut microbioamele din intestinele noastre. Dar obezitatea este asociată și cu problemele de sănătate, printre care și afecțiunile cardiace sau diabetul.

Este un fenomen complicat, determinat de interacțiunile dintre genele noastre, mediu, dar și dietă și compoziția microbiomului.

Știința microbiomului

Studiile au scos la iveală faptul că 10% din moleculele metabolice circulante de la șoareci, pot să fie identificate la nivelul microbiomului acestora. Astfel că Ken Liu și colegii acestuia au decis să studieze compușii cu o mai mare atenție.

Deși oamenii de știință nu au putut demonstra cu exactitate acest mecanism și la oameni, au putut fi făcute corelații între nivelele de delta-valerobetaină, carnitină și celulele grase. La un eșantion de 214 oameni, au identificat concentrații de delta-valerobetaină în sânge, cu până la 40% mai mari pentru indivizii cu o rată metabolică mai mare de 30, prin comparație cu aceia care aveau rata sub aceste valori.

Bacteriile responsabile pentru îngrășare

Andrew Neish, patolog la Universitatea Emory, a explicat faptul că unele tipuri de bacterii sunt mai predispuse în a produce delta-valerobetaină decât altele. Aceasta ar explica modul în care elemente precum dieta, stilul de viață sau medicamentele pot influența microbiomul și cum acesta din urmă afectează acumularea de kilograme în plus.

Această moleculă este prezentă și în alimentele comune, printre care laptele sau carnea. Mai mult decât atât, aceasta are potențialul de a reduce viabilitatea celulelor canceroase.

În concluzie, efectele sunt atât pozitive, cât și negative. Studiile din acest domeniu au potențialul de a ajuta la constituirea unor strategii personalizate care să ajute la pierderea în greutate. Dar încă este nevoie să fie înțelese multe aspecte, înainte de a putea face pași în această direcție.

Vă mai recomandăm și:

Dieta urșilor polari, sub semnul întrebării după imagini fără precedent cu un urs polar care vânează un ren

Dieta care contribuie la o performanță cognitivă mai bună. Ce presupune

Condimentul care poate accelera digestia şi arde rapid grăsimea corporală

Femeile care au avut bunici fumători în tinereţe pot avea mai multă grăsime corporală