Ar putea un oraș să stocheze la fel de mult carbon ca o pădure?

O echipă de cercetători de la Universitatea Alto din Finlanda a dezvoltat un nou instrument prin care să ajute planificatorii urbani să mențină expansiunea orașelor în conformitate cu obiectivele climatice. Instrumentul oferă o măsură pe care planificatorii o pot utiliza pentru a îmbunătăți planificarea neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon, ceea ce este esențial pentru îndeplinirea obiectivelor privind emisiile de CO2.

Expansiunea urbană afectează în mod obișnuit zonele împădurite și terenurile agricole. Acest lucru înseamnă că orașele consumă rezervoarele de carbon pe măsură ce se dezvoltă, ceea ce îngreunează atingerea de către municipalități și țări a obiectivelor de emisii nete zero.

• Ligrul: întâlnirea rară dintre regele leu și tigru
• „Apogeul extincției” este aproape: Pământul va pierde 3.000 de ghețari pe an

Noul sistem de măsurare, numit factor de măsurare a carbonului (CS), reflectă cât de mult carbon poate fi captat în dezvoltările urbane planificate.

Acesta este descris într-un articol publicat în Environmental Research Letters.

Cum am putea menține capacitatea naturală de stocare a carbonului?

Factorul CS permite planificatorilor urbani să evalueze modul în care o nouă dezvoltare va afecta bilanțul de carbon al orașului. Comparând cantitatea de capacitate de stocare pierdută (de exemplu, din cauza defrișărilor) cu factorul CS al planurilor de dezvoltare care utilizează abordări și tehnologii diferite, planificatorii se pot asigura că dezvoltarea urbană menține sau chiar restabilește capacitatea naturală de stocare a carbonului din regiune, potrivit Phys.org.

„Există multe instrumente disponibile pentru a crește factorul CS. Creșterea numărului de construcții din lemn este o opțiune bună în unele regiuni, dar este, de asemenea, posibilă stocarea carbonului în sol cu ajutorul biocharului și al altor instrumente, sau includerea în peisaj a unor noi plante cu creștere rapidă sau chiar prin tehnologii de captare și stocare directă a carbonului. Sperăm că planificatorii vor adopta această mentalitate și vor folosi factorul CS pentru a-i ajuta să planifice o creștere urbană sustenabilă”, a spus profesorul Seppo Junnila de la Aalto, care a condus studiul.

Gestionarea pădurilor în mod durabil

Cercetătorii au folosit factorul CS pentru a evalua modul în care construcțiile din lemn din regiunea capitalei Finlandei ar putea compensa defrișările cauzate de creșterea urbană. Aceștia au constatat că, dacă se utilizează tipul corect de tehnologii de construcție din lemn, 70% din construcțiile viitoare ar putea păstra capacitatea de stocare a carbonului din pădurile pierdute. Acest lucru ar necesita utilizarea unor metode care stochează cantități semnificative de carbon, cum ar fi lemnul din bușteni sau lemnul stratificat încrucișat.

Studiul a arătat că rezultate similare celor obținute în Finlanda ar putea fi obșinute și în alte părți din Europa, Asia și Oceania. Cu toate acestea, cercetătorii subliniază că o creștere a construcțiilor de lemn este o alegere sustenabilă doar dacă pădurile sunt gestionate în mod durabil.

„Scopul nostru nu este de a încuraja orașele să se extindă în zone noi, ci de a oferi planificatorilor instrumente pentru a atenua impactul dezvoltării asupra stocării carbonului atunci când defrișarea pădurilor este inevitabilă”, a spus Junnila.

Vă mai recomandăm și: 

Omenirea a produs un nivel record de emisii de dioxid de carbon în 2022

Aproape jumătate din planetă ar putea avea alte zone climatice până în anul 2100

Bacteriile care fac bioplastic din dioxidul de carbon

Fermierii italieni salvează un fruct antic cu ajutorul energiei solare