Un parazit triplează viața furnicilor. Este de bine sau de rău?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O tenie nu este o veste bună pentru nimeni. Dar acest parazit triplează viața furnicilor Temnothorax nylanderi.

Să presupunem că o furnică din această specie consumă excremente de ciocănitoare atunci când este o larvă tânără și contractă o tenie (Anomotaenia brevis). Furnica ar putea ajunge să trăiască de trei ori mai mult decât semenii săi, sau chiar și mai mult, și nu va trebui să facă prea mare efort.

Furnicile neinfectate vor face treburile celor infectate, le vor transporta, le vor hrăni și le vor îngriji pentru tot restul vieții. Aceste furnici „răsfățate” nici nu au nevoie să părăsească mușuroiul.

O echipă de cercetători condusă de entomologul Susanne Foitzik, de la Universitatea Johannes Gutenberg (Germania), a descoperit acum o posibilă explicație pentru acest stil de viață ciudat de idilic.

Modul interesant prin care un parazit triplează viața furnicilor

Acest parazit triplează viața furnicilor instalându-se în intestinele lor și, se pare, pompând antioxidanți și alte proteine în fluxul sanguin al insectelor.

Încă nu este clar ce efecte asupra sănătății au aceste proteine speciale, dar există o șansă reală ca acestea să facă parte din ceea ce ajută furnicile infectate să rămână tinere.

În ciclul de viață al teniei Anomotaenia, furnica nu este gazda sa finală. Starea sa de reproducere adultă are loc în corpul unei ciocănitoare, ceea ce înseamnă că parazitul are un interes personal în a-și păstra gazda temporară tânără, plinuță și cu aspect delicios. În acest fel, s-ar putea ca insecta să devină după ce crește un mic dejun al păsărilor.

Parazitul nu este interes de ce se întâmplă cu colonia de furnici, atât timp cât furnicile infectate supraviețuiesc până când sosește o ciocănitoare, notează Science Alert.

Furnicile infectate se „prefăceau” că sunt regine

În 2021, Foitzik și unii dintre ceilalți colegi ai ei din Germania au descoperit că, în timp ce furnicile Temnothorax infectate cu tenii trăiau o viață comodă, cele neinfectate din colonie plăteau pentru lenea semenilor lor.

Aceste furnici muncitoare, acum împovărate să aibă grijă de semenii lor infectați, au murit mult, mult mai devreme. Și, deși nici furnicile infectate, nici îngrijitorii lor atenți nu păreau să prezinte vreun indicator fiziologic de stres, muncitoarele le-au acordat reginelor mai puțină îngrijire, deoarece au avut grijă de indivizii infectați, ceea ce îi poate provoca probleme coloniei.

Deoarece furnicile infectate păreau atât de tinere, cercetătorii erau curioși să descopere ce anume le ajuta să trăiască mai mult.

Acest parazit triplează viața furnicilor, dar de ce?

În noul lor studiu, care nu a fost încă evaluat inter pares, cercetătorii au comparat din nou furnicile infectate cu cele neinfectate, de data aceasta uitându-se la nivelurile de proteine din hemolimfă (echivalentul fluxului sanguin).

Cercetătorii au descoperit că proteinele unei tenii au reprezentat o „parte substanțială” dintre cele care curg prin hemolimfa unui individ, iar două dintre cele mai abundente proteine erau antioxidanți.

Alte proteine ar putea explica de ce furnicile infectate erau tratate ca niște regine, deși multe proteine nu erau cunoscute, neavând echivalent cunoscut în alte organisme.

O proteină numită „asemănătoare vitelogeninei”, găsită la niveluri ridicate la indivizii infectați, nu este produsă de parazit, ci chiar de către furnică. Se știe că aceasta reglează diviziunea muncii și reproducerea în societățile de furnici.

Prin urmare, cercetătorii cred că această proteină ar putea influența într-un fel comportamentul furnicilor într-un mod care le păcălește pe altele să aibă grijă de ele.

Este efectul dat de tenie unul intenționat?

Ceea ce este încă neclar este dacă tenia manipulează în mod activ expresia genică a proteinelor precum vitelogenina A sau dacă aceasta este un produs secundar accidental al infecției parazitare.

„Deoarece diferențele de castă la insectele sociale nu li se datorează de obicei diferențelor genetice, ci sunt controlate de expresia diferențială a genelor, deturnarea căilor preexistente care fac un individ mai asemănător reginei ar putea fi o strategie elegantă din punctul de vedere al parazitului”, subliniază Foitzik și colegii ei.

Cu toate acestea, demonstrația că un parazit manipulează corpul furnicii și nu este vorba de un corp de furnică care acționează ca răspuns la un invadator, ar fi incredibil de dificilă, dacă nu chiar imposibilă; autorii spun că această potențială cale de manipulare ar trebui interpretată cu prudență.

Echipa din Germania intenționează să continue studiul proteinelor parazitului pentru a înțelege mai bine modul în care acestea ar putea influența comportamentul, aspectul și longevitatea furnicilor.

Studiul a fost postat pe serverul de preprint bioRxiv înainte de evaluarea colegială.

Vă recomandăm să citiți și:

Cum ajută peștii la găsirea zăcămintelor de aur din Noua Zeelandă?

Căluții de mare au „o înghițitură” incredibil de puternică

Marsupialele sunt mai evoluate decât oamenii, arată un studiu

Test de cultură generală. Care este cea mai rapidă insectă zburătoare?