Adevărata amenințare a schimbărilor climatice, descoperită în fosile din Groenlanda

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Oamenii de știință au descoperit rămășițe de plante și insecte sub o carotă de gheață adâncă de 3 km extrasă din centrul insulei, oferind cea mai clară dovadă de până acum că aproape tot acest vast teritoriu a fost verde în ultimul milion de ani, atunci când nivelurile de carbon atmosferic erau mult mai scăzute decât în prezent.

Cercetarea lor, publicată în Proceedings of the National Academy of Sciences, indică un potențial și mai mare de creștere a nivelului global al mării din cauza climei provocate de om decât se credea anterior.

Miezul de gheață, denumit GISP2, a fost forat în 1993 și, deși roca și gheața au fost studiate pe larg, nimeni nu s-a gândit să caute fosile în „till”, sau sedimentul amestecat de la fund.

Aceasta deoarece, până de curând, ideea că Groenlanda a fost lipsită de gheață în trecutul geologic recent părea prea exagerată.

„Literalmente, am văzut fosilele în prima oră, după ce am lucrat la ele”, a declarat pentru AFP autorul principal Paul Bierman, profesor de știința mediului la Universitatea din Vermont.

Spre uimirea lor, cercetătorii au găsit în acest strat de sol de cinci centimetri lemn de salcie, spori de plante Selaginella, ciuperci, ochiul unei insecte și o sămânță de mac – toate acestea sugerând un ecosistem plin de viață.

Cea mai clară dovadă că Groenlanda a fost verde în ultimul milion de ani

Potrivit lui Bierman, dacă gheața din centrul insulei s-a topit, aceasta înseamnă aproape sigur că a lipsit și în restul Groenlandei, ceea ce înseamnă probleme pentru climatul actual supraîncărcat cu combustibili fosili.

În cazul în care emisiile de gaze cu efect de seră provenite din arderea combustibililor fosili nu sunt reduse drastic, stratul de gheață al Groenlandei s-ar putea topi aproape în întregime în următoarele câteva secole până la câteva milenii, ceea ce ar duce la o creștere a nivelului mării de aproximativ șapte metri care ar distruge orașele de coastă ale lumii.

Noul studiu se bazează pe două descoperiri recente importante. În 2016, oamenii de știință au testat roca din aceeași carotă de gheață din 1993, folosind datarea radioactivă pentru a estima că aceasta nu ar putea avea mai mult de 1,1 milioane de ani.

Modelele au arătat, de asemenea, că dacă gheața s-ar fi topit la situl GISP2, atunci 90% din restul Groenlandei ar fi fost lipsită de gheață, scrie ScienceAlert.

Dar descoperirea a fost controversată din cauza unei teorii de lungă durată conform căreia Groenlanda a fost o fortăreață de gheață impenetrabilă în ultimele câteva milioane de ani.

Întregul strat de gheață este vulnerabil la topire

Apoi, în 2019, Bierman și o echipă internațională au reexaminat o altă carotă de gheață, de data aceasta extrasă din baza militară americană abandonată, Camp Century, de lângă coasta Groenlandei în anii 1960.

Ei au fost șocați să afle că aceasta conținea nu doar sedimente, ci și frunze și mușchi. Tehnicile de datare mai avansate de care dispuneau i-au ajutat să fixeze dispariția acelei secțiuni de gheață la 416 000 de ani în urmă.

Descoperirea materiei organice în miezul din apropierea coastei l-a determinat pe Bierman să se întoarcă la miezul din 1993 pentru a căuta un material similar – și găsirea acestuia a confirmat fără echivoc ceea ce oamenii de știință au dedus anterior prin modele și calcule.

„Gheața trebuia să dispară, pentru că altfel nu ar fi existat plante, insecte și ciuperci de sol”, a declarat Bierman. „Acum știm sigur că gheața a dispărut nu doar la Camp Century, ci și la GISP2, chiar în centrul calotei glaciare. Acum știm că întregul strat de gheață este vulnerabil la topire.”

Vă recomandăm să mai citiți și:

Un nou microcontinent a fost descoperit între Groenlanda și Canada

În fiecare oră, Groenlanda pierde 30 de milioane de tone de gheață

Ce au descoperit cercetătorii în rocile din Groenlanda, vechi de 3,7 miliarde de ani?

Zeci de femei din Groenlanda cer despăgubiri pentru „controlul involuntar al nașterilor”