Home » Natură » Unui pește orb îi cresc papile gustative pe față pe măsură ce îmbătrânește

Unui pește orb îi cresc papile gustative pe față pe măsură ce îmbătrânește

Unui pește orb îi cresc papile gustative pe față pe măsură ce îmbătrânește
Astyanax mexicanus. Foto: Monica Folgueira & Steve Wilson, CC BY 4.0
Publicat: 01.09.2024

În peșterile de calcar de sub o pădure mexicană, iazurile întunecate adăpostesc pești ciudați fără ochi, dar cu papile gustative pe față.

Cunoscuți sub numele de pești orbi de peșteră, aceștia se nasc cu ochi rudimentari, dar unele populații își pierd chiar și acele relicve pe măsură ce cresc. La maturitate, orbitele lor goale sunt umplute cu depozite de grăsime și acoperite cu solzi. Conform unui nou studiu din SUA, aceasta nu este singura transformare facială ciudată pe care un pește de peșteră în creștere o poate experimenta. La naștere, papilele lor gustative seamănă cu cele ale rudelor lor de suprafață, au descoperit cercetătorii, dar în curând încep să apară mai multe papile gustative în locuri diferite, cum ar fi papile gustative pe față și pe bărbie.

Peștii orbi de peșteră nu sunt o specie distinctă, în ciuda aspectului lor unic. Aceștia sunt clasificați drept Astyanax mexicanus, împreună cu rudele lor apropiate care trăiesc în râuri și pârâuri de la suprafață.

De ce au peștii de peșteră papile gustative pe față?

Spre deosebire de peștii de peșteră, palizi și fără ochi, cei de la suprafață au solzi argintii și ochi mari și rotunzi. Totuși, cele două grupuri rămân similare din punct de vedere genetic, încrucișându-se ușor și producând urmași fertili.

Cercetările anterioare sugerează că formele de peșteră au apărut de mai multe ori prin evoluție convergentă, peștii de suprafață colonizând diverse peșteri pentru a forma populații izolate, care apoi au creat adaptări similare la condiții la fel de întunecate.

Lipsa ochilor este, de asemenea, un exemplu de evoluție regresivă, sau pierderea unei trăsături complexe, care apare adesea la animalele care trăiesc în peșteri. Multe creaturi din peșteri evoluează simțuri non-vizuale amplificate, însă se știe mai puțin despre modul în care funcționează exact acest proces, scrie Science Alert.

„Regresia, cum ar fi pierderea vederii și a pigmentării, este un fenomen bine studiat, dar bazele biologice ale trăsăturilor constructive sunt mai puțin înțelese”, spune autorul principal Joshua Gross, biolog la Universitatea din Cincinnati (SUA).

De ce sunt atât de diferiți acești pești de frații lor care nu trăiesc în peșteri?

Oamenii de știință au raportat pentru prima dată prezența de papile gustative pe față la peștii orbi de peșteră în anii 1960, dar acea descoperire inițială nu a fost urmată de un studiu suplimentar asupra mecanismelor genetice sau de dezvoltare care permit acest fenomen, conform lui Gross și colegilor săi. Pentru noul studiu, cercetătorii au dorit să descopere când apar papilele gustative suplimentare în viața unui pește de peșteră. Oamenii de știință s-au concentrat pe două populații separate, din peșterile Pachón și Tinaja din regiunea Sierra de El Abra, din nord-estul Mexicului, unde se știe că peștii de peșteră posedă această trăsătură.

Observațiile specialiștilor au arătat puține diferențe între papilele gustative ale peștilor de suprafață și ale celor de peșteră în primele patru luni de viață, urmate de o schimbare semnificativă la peștii de peșteră la aproximativ cinci luni.

În acel moment, papilele gustative ale peștilor de peșteră au început să crească atât în număr, cât și în distribuție, răspândindu-se dincolo de gură, pe cap și bărbie. Acest proces a continuat până la maturitate, numărul papilelor gustative continuând să crească pentru unii pești chiar și după 18 luni.

Se știe că acești pești de peșteră trăiesc mult peste 18 luni în sălbăticie și în captivitate și ar putea continua să acumuleze papile gustative pe fețe pe măsură ce îmbătrânesc, observă cercetătorii. Pe lângă faptul că aruncă lumină asupra acestor pești misterioși, studiul oferă perspective mai largi despre evoluție și dezvoltarea organelor senzoriale.

Un posibil motiv pentru creșterea de papile gustative pe față

„Faptul că știm câte oportunități de cercetare viitoare privind dezvoltarea papilelor gustative a deschis acest studiu a fost un aspect cu adevărat satisfăcător, mai ales având în vedere cât de mult trăiesc acești pești”, spune biologul Daniel Berning, de la Universitatea din Cincinnati.

Creșterea numărului de papile gustative apare într-o etapă a vieții când peștii de peșteră trec și la alte surse de hrană. Acest lucru corespunde cu tranziția unor populații către hrănirea cu guano de liliac, deși se întâmplă și la peștii care trăiesc în peșteri fără populații de lilieci.

Un număr mai mare de papile gustative ar trebui să le ofere peștilor de peșteră un simț al gustului mai puternic, ceea ce este probabil adaptativ, dar încă sunt multe lucruri pe care nu le știm.

„Rămâne neclar care este relevanța funcțională și adaptativă precisă a acestui sistem gustativ amplificat”, spune Gross.

Cercetările asupra simțului gustului al peștilor de peșteră sunt însă în desfășurare, cu noi studii care examinează modul în care peștii reacționează la diverse arome.

Studiul a fost publicat în Communications Biology.

Vă recomandăm să citiți și:

De ce pisicile zgârie mobila din casă?

Peste 1 miliard de păsări mor în fiecare an după ce se izbesc de clădiri

Test de cultură generală. De ce urăsc pisicile apa?

Descoperire șocantă în genomul unuia dintre cei mai frumoși fluturi din Regatul Unit

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Se reproduce sexual, dar produce urmași asemenea unor clone. Planta care sfidează regulile moștenirii genetice
Se reproduce sexual, dar produce urmași asemenea unor clone. Planta care sfidează regulile moștenirii genetice
De ce ard unii oameni salvie pentru a curăța o casă de „energia negativă”? Ce este tradiție și ce este efect real
De ce ard unii oameni salvie pentru a curăța o casă de „energia negativă”? Ce este tradiție și ce este efect real
Câți dintre bărbații români suferă de depresie postpartum? Procentajul este mai mare decât media europeană
Câți dintre bărbații români suferă de depresie postpartum? Procentajul este mai mare decât media europeană
Pe cine înfățișează cel mai mare mozaic din dovleci din lume?
Pe cine înfățișează cel mai mare mozaic din dovleci din lume?
O femeie a rămas fără ambele picioare după ce, prima dată, medicii i l-au amputat pe cel greșit
O femeie a rămas fără ambele picioare după ce, prima dată, medicii i l-au amputat pe cel greșit
Captură neobișnuită făcută de polițiștii din Croația într-un aeroport: un „rege” și un „prinț”
Captură neobișnuită făcută de polițiștii din Croația într-un aeroport: un „rege” și un „prinț”
Paramount fuzionează cu Warner Bros. pe 6 octombrie. Care a fost prețul tranzacției?
Paramount fuzionează cu Warner Bros. pe 6 octombrie. Care a fost prețul tranzacției?
Florile umplu acum cel mai arid deșert de pe planetă. Cum este posibil?
Florile umplu acum cel mai arid deșert de pe planetă. Cum este posibil?
O femeie a decedat și 200 de persoane au fost puse în carantină din cauza ciumei în Rusia
O femeie a decedat și 200 de persoane au fost puse în carantină din cauza ciumei în Rusia
Unde ajung porumbeii voiajori care nu se mai întorc acasă?
Unde ajung porumbeii voiajori care nu se mai întorc acasă?
Copilul favorit și copilul defavorizat. Ce se întâmplă când părinții oferă iubire și sprijin în mod inegal
Copilul favorit și copilul defavorizat. Ce se întâmplă când părinții oferă iubire și sprijin în mod inegal
Virusul West Nile a făcut victime și în România. Cum ne putem feri?
Virusul West Nile a făcut victime și în România. Cum ne putem feri?
Legătura dintre tensiune și degradarea cartilajului, descoperită de oamenii de știință
Legătura dintre tensiune și degradarea cartilajului, descoperită de oamenii de știință
Cea mai intensă vară din istoria Europei: a fost expus jumătate din continent
Cea mai intensă vară din istoria Europei: a fost expus jumătate din continent
Cum va fi vremea în octombrie? Iată ce prognozează meteorologii ANM!
Cum va fi vremea în octombrie? Iată ce prognozează meteorologii ANM!
Cercetătorii au creat o metodă de recuperare a aurului din „gunoi”
Cercetătorii au creat o metodă de recuperare a aurului din „gunoi”
Și vocea ar putea arăta cât de rapid îmbătrânești. Ce este „ceasul vocal”?
Și vocea ar putea arăta cât de rapid îmbătrânești. Ce este „ceasul vocal”?
O nouă descoperire pare absurdă, dar nu este: ce miros ar putea indica boala Parkinson?
O nouă descoperire pare absurdă, dar nu este: ce miros ar putea indica boala Parkinson?