Pot plantele să numere? Un studiu dezvăluie un răspuns extraordinar!

Pot plantele să numere? Mult timp s-a crezut că pentru ca un organism să învețe, să memoreze sau să tragă concluzii este nevoie de un creier. Tot mai multe studii sugerează însă că procesele complexe de prelucrare a informației ar putea exista și fără neuroni.

Pot plantele să numere? Un nou studiu spune că este posibil.

• Cercetătorii au descoperit o lume necunoscută ascunsă în apele Antarcticii

Studiul a fost publicat în revista Cognitive Science.

Cercetarea, realizată de către profesorul de psihologie Peter Vishton, de la College of William & Mary (SUA), și de către fosta sa studentă Paige Bartosh, sugerează că planta Mimosa pudica (mimoza) poate urmări numărul unor evenimente din mediul înconjurător.

Această plantă este cunoscută popular drept „planta timidă” sau „nu-mă-atinge”. Frunzele sale delicate se strâng imediat atunci când sunt atinse sau scuturate. De asemenea, ele se închid noaptea și se redeschid dimineața, un tip de mișcare numit nictinastie, explică Phys.org.

Pot plantele să numere? Ce experiment au gândit cercetătorii pentru a afla?

Într-un experiment realizat într-o cameră fără ferestre, cercetătorii au expus plantele la cicluri controlate de lumină și întuneric. În prima etapă au folosit un ciclu de 24 de ore: două zile cu 12 ore de lumină și 12 ore de întuneric, urmate de o a treia zi în care luminile au rămas stinse.

După aproximativ cinci repetări ale acestui tipar, plantele au început să își miște frunzele mai mult în orele dinaintea „răsăritului” în zilele în care ar fi trebuit să apară lumina. În schimb, în ziua complet întunecată, această reacție nu a mai apărut.

„Acest lucru pare să sugereze că plantele au reușit să ‘învețe’, dacă putem spune așa, ciclul de trei zile și să își modifice comportamentul în funcție de el”, a explicat Vishton.

Modelarea datelor a arătat o curbă logaritmică: mișcările plantelor s-au modificat rapid la început, apoi s-au stabilizat treptat într-un tipar constant. Acesta este același tip de evoluție observat frecvent în procesele de învățare la animale.

Totuși, cercetătorii au vrut să verifice dacă plantele nu reacționează pur și simplu la timp, ci la numărul de evenimente. Deși multe plante urmează un ritm circadian de 24 de ore, nu există dovezi că ar putea urmări un ciclu de 72 de ore.

Mimoza poate reține numărul evenimentelor prin care trece

Pentru a testa ipoteza, oamenii de știință au redus durata zilei la 20 de ore. Plantele și-au ajustat aproape imediat mișcările la noul program de lumină și întuneric. Într-un alt experiment, fiecare ciclu de trei zile a avut o durată aleatorie, între 10 și 32 de ore.

Rezultatele au arătat că, în afara intervalului de aproximativ 12-24 de ore, tiparul se destramă. Acest lucru sugerează că plantele au nevoie de o perioadă minimă pentru a detecta alternanța lumină-întuneric și că memoria lor are o limită după care tiparul este „uitat”.

În interiorul acestui interval, plantele au continuat să se miște mai mult în zilele în care ar fi trebuit să apară lumina.

„Cea mai simplă explicație este că aceste plante urmăresc numărul de evenimente care au loc. Nu reacționează doar la trecerea timpului”, spune Vishton.

Dacă rezultatele vor fi confirmate de alte studii, ele ar putea indica existența unui tip diferit de procesare a informației în organismele fără neuroni.

„Toate teoriile despre memorie și luarea deciziilor implică neuroni. Surpriza este că plantele nu au așa ceva și totuși par capabile de funcții asemănătoare celor cognitive”, spune Vishton.

Descoperirea ridică și o altă posibilitate: poate că și alte tipuri de celule, nu doar neuronii, sunt capabile de forme de învățare. Potrivit cercetătorilor, acest domeniu este abia la început, dar ar putea schimba modul în care înțelegem diferența dintre plante și animale.

„De obicei nu ne gândim la plante ca la organisme care gândesc sau se comportă complex. Dar rezultatele noastre sugerează că granița dintre regnul animal și cel vegetal ar putea fi mult mai puțin clară decât credeam”, spune Vishton.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. Pot animalele să prezică vremea?

Specii noi sunt descoperite mai repede ca niciodată

A fost găsită prima dovadă că și plantele au grijă de „copiii” lor

Ce s-a întâmplat atunci când șoarecii de laborator au fost eliberați în natură?