Cât mai am de trăit? „Ceasul biologic” poate prezice durata de viaţă a oamenilor

O echipă internaţională de cercetători a găsit o modalitate de a interpreta schimbările chimice care se produc în timpul vieţii. Aceştia au lucrat la un fel de „ceas biologic” care ajută la prezicerea duratei de viaţă a unui individ.

Se pare, astfel, că vârsta este mai mult decât un număr, iar data apariţiei pe lume din certificatul de naştere nu e nici pe departe atât de importantă ca vârsta întipărită în ADN-ul fiecăruia dintre noi. Pentru a calcula ceasul biologic al unui individ, cercetatorii au comparat varsta din buletin a unor voluntari cu varsta aratata de schimbarile chimice din ADN-ul lor, cunoscute sub numele de metilare. Acest proces nu determină modificări fizice la nivelul ADN-ului ci, mai degrabă, afectează modul în care anumite gene „se explimă”.

• Ce este ura și de ce apare?
• De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea

Sciece Blog menţionează că cei a căror vârstă biologică era mai mare decât adevărata lor vârstă erau predispuşi să moară mai repede decât cei a căror vârstă biologică şi reală erau la fel. Acelaşi proces a fost repetat în patru studii separate şi a inclus informaţii preluate de la peste 5.000 de persoane, de-a lungul a 14 ani.

Rezultatele au rămas aceleaşi chiar după ce factori precum fumatul, diabetul sau sănătatea inimii au fost luaţi în calcul.

În 2005, cea mai bătrână femei din lume de la acea dată, Hendrikje van Andel-Schipper, a murit la vârsta de 115 ani. Ea şi-a donat trupul ştiinţei, iar din analiza sângelui ei, cercetătorii au ajuns la concluzia că durata de viaţă a oamenilor este limitată de capacitatea celulelor stem de a se regenera. La sfârşitul vieţii, van Andel-Schipper mai avea în sânge leucocite provenite din doar două celule stem, ceea ce înseamnă că majoritatea celulelor stem cu care aceasta se născuse dispăruseră. Oamenii de ştiinţă au mai fost intrigaţi de încă un aspect cât priveşte sângele senioarei. Teleomerii erau într-o stare de uzură drastică. Telomerii, o regiune de ADN situată la capătul fiecărui cromozom liniar, sunt consideraţi ca un reper pentru identificarea vârstei biologice şi aproximarea speranţei de viaţă a oamenilor.

Interesant este că, din moment ce oamenii de ştiinţă ştiu ce anume provoacă moartea naturală pot cerceta noi piste pentru a inversa procesul.