Home » Stiinta » Misiunea spaţială Rosetta: Cometa „Ciuri” a ajuns la cea mai mică distanţă faţă de Soare

Misiunea spaţială Rosetta: Cometa „Ciuri” a ajuns la cea mai mică distanţă faţă de Soare

Mihaela STOICA 08.13.2015
Misiunea spaţială Rosetta: Cometa „Ciuri” a ajuns la cea mai  mică distanţă faţă de Soare
Cometa 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko, supranumită "Ciuri", a ajuns joi la periheliu - punctul ce marchează cea mai mică distanţă faţă de Soare - pe orbita sa din jurul astrului, pe care o parcurge în 6,5 ani, iar sonda spaţială europeană Rosetta continuă să o însoţească în periplul ei cosmic.

Cometa „Ciuri” a ajuns la periheliu joi, la ora 17.03 (ora României, n.r.), în momentul în care se afla la o distanţă de 186 de milioane de kilometri de Soare – o distanţă care o plasează între orbitele planetelor Terra şi Marte, potrivit BBC.

Cercetătorii de la Agenţia Spaţială Europeană (ESA) continuă să studieze cometa pe măsură ce ea se încălzeşte şi se apropie de Soare.

„Ciuri” a lăsat în urma ei un nor mare de praf şi gaze cosmice, inclusiv un jet de particule impresionant, pe 29 iulie.

Imagini cu acea ejecţie spectaculoasă – cel mai strălucitor jet de particule fotografiate până acum de aparatele de la bordul sondei Rosetta – au fost publicate joi de ESA.

„De obicei, jeturile sunt destul de slabe în comparaţie cu nucleul şi aveam nevoie să modificăm contrastul imaginilor pentru ca ele să devină vizibile – însă acesta este mai strălucitor chiar şi decât nucleul cometei”, a explicat Carsten Guettler, membru al echipei de savanţi care se ocupă de camerele de filmat Osiris de la bordul sondei, în cadrul Institutului Max Planck din Germania.

Materialele ejectate în spaţiu de comete, pe măsură ce acestea devin tot mai active în urma apropierii de Soare, alcătuiesc acel element care le este caracteristic – coada cometei -, vizibil adeseori pe cerul nocturn.

Jetul ejectat de „Ciuri” pe 29 iulie, cauzat de transformarea fragmentelor de gheaţă în vapori, a fost deosebit de strălucitor, dar scurt. Trei fotografii, efectuate la un interval de 18 minute între ele, au captat pe peliculă aceste eveniment.

O astfel de activitate tumultuoasă nu coincide întotdeauna cu periheliul, întrucât creşterea temperaturii de la nivelul scoarţei cometei este graduală.

„Creşterea fluxului solar între astăzi, mâine şi poimâine este aproape imposibil de măsurat”, a spus, joi, Mark McCaughrean, consultant ştiinţific pentru ESA.

Acelaşi cercetător a asemănat periheliul cu solstiţiul de vară, care nu reprezintă cea mai fierbinte zi de vară de pe Terra.

„Pe Terra există un decalaj termal, iar acest lucru este valabil şi pe comete. Chiar dacă a atins maximul de expunere solară, cometa nu a ajuns încă la maximul ei de activitate. Nu ştim cu exactitate când va fi acel vârf de activitate. Nimeni nu a făcut acest lucru vreodată”, a explicat Mark McCaughrean.

În urmă cu un an, pe 6 august 2014, sonda Rosetta a ajuns în apropiere de cometa 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko. În lunile care au urmat, sonda spaţială europeană a rămas pe orbita cometei, efectuând diverse manevre de apropiere şi de îndepărtare, până când a ajuns la distanţa minimală de 30 de kilometri faţă de cometa „Ciuri”, un corp cosmic din gheaţă, alcătuit din două bucăţi rotunde, care îi dau o formă de raţă.

În ultimele luni, însă, creşterea în intensitate a jeturilor ejectate în jurul cometei au obligat sonda Rosetta să se îndepărteze de „Ciuri”.

„Ne-am retras până la o distanţă de peste 300 de kilometri. Întrucât activitatea cometei a crescut, monitorizăm în mod constant imaginile transmise de camerele de navigaţie cosmică. Iar inginerii au îndepărtat preventiv vehiculul spaţial. Activitatea cometară va continua să crească în intensitate după periheliu, aşadar, cel mai probabil, vom îndepărta sonda şi mai mult – şi, apoi, o vom apropia din nou. Probabil, până la sfârşitul anului, vom readuce sonda mai aproape, până la o distanţă de 10-30 kilometri. În acel moment, vom vedea mai bine ce s-a schimbat la suprafaţa cometei”, a spus profesorul McCaughrean.

Între timp, robotul Philae, continuă să se afle pe suprafaţa cometei, dar nu mai comunică date către sonda Rosetta.

Philae, un robot-laborator, a realizat pe 12 noiembrie 2014 o premieră istorică, ajungând, la finalul unei coborâri controlate, pe nucleul cometei 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko, supranumită „Ciuri”, după o călătorie de 10 ani în spaţiu, la bordul sondei Rosetta. Structura sa a avut însă de suferit întrucât, după ce a efectuat două salturi pe suprafaţa corpului ceresc, Philae s-a poziţionat într-o zonă lipsită de lumină, iar bateriile sale solare s-au descărcat.

Totuşi, Philae a reuşit să colecteze o serie de date ştiinţifice fără precedent, despre care savanţii de la Centrul Aerospaţial din cadrul Agenţiei Spaţiale Germane (DLR) au spus că sunt „uluitoare”.

Potrivit Agenţiei Spaţiale Germane (DLR), instrumentele de la bordul robotului Philae au găsit deocamdată 16 tipuri de molecule organice, inclusiv 4 care nu au fost niciodată întâlnite pe comete.

După şapte luni de hibernare, Philae s-a „trezit”, pe 13 iunie. De atunci, robotul încearcă să stabilească o comunicare satisfăcătoare cu sonda Rosetta, care o însoţeşte pe „Ciuri” în periplul ei prin spaţiu, dar rămâne la o distanţă destul de mare de aceasta, pentru a nu fi atinsă de jeturile de gaze şi praf emise de cometă. Cercetătorii europeni nu ştiu cu certitudine dacă vor reuşi vreodată să restabilească o astfel de comunicare între Philae şi Rosetta.

Cercetătorii speră că eşantioanele obţinute prin forare de către robotul Philae vor oferi o serie de detalii despre felul în care planetele – şi, poate, chiar viaţa – au evoluat. Rocile şi gheaţa din care sunt alcătuite cometele conservă în interiorul lor străvechi molecule organice, la fel ca o „capsulă a timpului”.

Lansată în 2004, misiunea Rosetta a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) este dedicată aflării mai multor date despre originile Sistemului Solar, iar robotul Philae are ca misiune colectarea unor molecule organice care ar fi putut să joace un rol determinant în apariţia vieţii pe Terra. Cometele sunt cele mai primitive corpuri cereşti din Sistemul Solar. Sonda Rosetta a trimis deja primele imagini realizate vreodată ale suprafeţei unei comete.

În septembrie 2016, Rosetta ar trebui să efectueze o coborâre în spirală pe cometă, să realizeze numeroase fotografii, până în momentul prăbuşirii pe corpul ceresc, care va pune capăt acestui experiment ştiinţific.

Plasarea unui robot pe o cometă aflată la o distanţă de peste 500 milioane de kilometri de Terra reprezintă o premieră în istoria explorării spaţiale şi un punct culminant al unei misiunii care a început în urmă cu 20 de ani.

Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetători pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 ţări europene şi Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spaţiale.

Sursa: Mediafax

Cele mai noi articole
Creierul uman are foarte multe în comun cu testiculele. Ce au aflat cercetătorii despre aceste organe
Creierul uman are foarte multe în comun cu testiculele. Ce au aflat cercetătorii despre aceste organe
Noi imagini cu suprafața planetei Marte, publicate de China. Ce semnifică, de fapt, fotografiile
Noi imagini cu suprafața planetei Marte, publicate de China. Ce semnifică, de fapt, fotografiile
Un studiu explică de ce nucleul interior al Pământului ar putea fi asimetric
Un studiu explică de ce nucleul interior al Pământului ar putea fi asimetric
Huawei, în pragul colapsului financiar. Gigantul chinez nu lansează smartphone-uri noi în 2021
Huawei, în pragul colapsului financiar. Gigantul chinez nu lansează smartphone-uri noi în 2021
Identitatea unui soldat român ucis în Al Doilea Război Mondial, stabilită după zeci de ani
Identitatea unui soldat român ucis în Al Doilea Război Mondial, stabilită după zeci de ani
Care sunt, de fapt, factorii care determină înălțimea unei persoane?
Care sunt, de fapt, factorii care determină înălțimea unei persoane?
17 schelete romane antice, decapitate, îi contrariază pe arheologi
17 schelete romane antice, decapitate, îi contrariază pe arheologi
Kim Ir-sen, fondatorul și „președintele etern” al Coreei de Nord
Kim Ir-sen, fondatorul și „președintele etern” al Coreei de Nord
Coloana Infinitului. O cunoaştem cu toţii, dar puţini ştim acest detaliu despre ea
Coloana Infinitului. O cunoaştem cu toţii, dar puţini ştim acest detaliu despre ea
Câți dintre români consideră firesc consumul de alcool de către copii
Câți dintre români consideră firesc consumul de alcool de către copii
Lege împotriva comunității LGBT, adoptată de parlamentarii din Ungaria
Lege împotriva comunității LGBT, adoptată de parlamentarii din Ungaria
Primul Campionat Mondial și participarea României la intervenția regelui „microbist”, Carol al II-lea
Primul Campionat Mondial și participarea României la intervenția regelui „microbist”, Carol al II-lea
Telescopul Spațial Hubble se luptă pentru supraviețuire. Un computer din anii 1980 ar fi de vină
Telescopul Spațial Hubble se luptă pentru supraviețuire. Un computer din anii 1980 ar fi de vină
Ciupercile pot reduce riscul de cancer cu până la 45%. Câte ciuperci ar trebui să consumăm zilnic
Ciupercile pot reduce riscul de cancer cu până la 45%. Câte ciuperci ar trebui să consumăm zilnic
Arheologii israelieni au descoperit un ou vechi de 1.000 de ani, însă l-au spart din greșeală în laborator
Arheologii israelieni au descoperit un ou vechi de 1.000 de ani, însă l-au spart din greșeală în laborator
Fuziune între mărcile de smartphone-uri OnePlus și Oppo
Fuziune între mărcile de smartphone-uri OnePlus și Oppo
Campioni la vaccinare sunt românii cu vârsta între 60 și 69 de ani. La polul opus sunt tinerii
Campioni la vaccinare sunt românii cu vârsta între 60 și 69 de ani. La polul opus sunt tinerii
Faleza din Galați, cea mai lungă de pe malul Dunării, modernizată cu fonduri europene
Faleza din Galați, cea mai lungă de pe malul Dunării, modernizată cu fonduri europene