DE CE sau DE CE să NU ne dorim o viaţă mai lungă? Cercetătorii au descoperit genele responsabile de longevitate

Studiul a fost efectuat pe circa 4.700  tulpini de drojdie. Cercetătorii susţin că aceste rezultate pot fi utile şi pentru cercetările asupra longevităţii oamenilor.

“Este prima dată când aceste gene au fost conectate cu procesul de îmbătrânire. Rezultatele obţinute oferă noi obiective de studiu în ştiinţa despre genomi, care pot fi utilizate pentru a îmbunătăţi sănătatea umană”, afirmă directorul Institutului Buck, Brian Kennedy.

• Care este legătura dintre noua strategie de „maximizare a aspectului fizic” folosită de tineri și bovinele…
• Test de cultură generală. Care este diferența dintre antropologie și sociologie?

Pentru a determina care dintre tulpinile de drojdie sunt responsabile de prelungirea vieţii, savanţii au numărat câte celule feminine produce o celulă “mamă” înainte ca procesul de diviziune celulară să se oprească.

Cercetătorii au descoperit că înlăturarea genelor LOS1 produce un efect uimitor.

Genele LOS1 mută transferul ARN (acidul ribonucleic), care face ca aminoacizii să ajungă în ribozomi, construind astfel proteine. LOS1 sunt influenţate de un comutator de gene asociat cu restricţia calorică şi prelungirea vieţii. În final, LOS1 influenţează Gcn4, gene care ajută la suprevegherea distrugerii ADN-ului, potrivit site-ului oficial al Institutului

“Restricţiile calorice pot extinde durata vieţii, iar deteriorarea ADN-ului este conectată cu îmbătrânirea. Genele LOS1 pot lega aceste două procese atât de diferite”, afirmă autorul principal al studiului, Brian Kennedy.

Savanţii de la Universitatea California de Sud au publicat un studiu recent în care demonstrează că o perioadă prelungită de repaus alimentar protejează împotriva deteriorării sistemului imunitar, dar ajută şi la restabilirea acestuia. Ei au conluzionat că aceste schimburi de celule de la starea latentă la cea de reînnoire contribuie şi ele în lupta împotriva cancerului şi împotriva altor maladii, dar şi la prelungirea vieţii.

“Multe dintre aceste căi de luptă cu îmbătrânirea drojdiei merg pe acelaşi drum cu antiîmbătrânirea la om”, afimă doctorul Kennedy.

Prelungirea duratei de viaţă nu este o idee nouă, ea a fost explorată de istoria şi religiile antice, filosofie, mistică şi practicile oculte.

Dintotdeauna a existat un interes pentru discuţiile cu privire la etica acestor progrese. Este oare normal să încercăm să cerem mai mult decât are acum umanitatea? Este nenatural să ne dorim să trăim o viaţă mai lungă? Există răspuns! E normal, deoarece abilitaţile noastre: de a gândi, de a explora lucruri noi ne-au condus pe noi către multe descoperiri. Ne dorim noi oare să ne extindem durata vieţii cu încă 50 sau 100 de ani? DE CE sau DE CE NU?

Sursa: Collective Evolution