Prima pagină Stiinta

Premiile Ig Nobel 2016, cele mai trăznite cercetări din lume. Printre laureaţi: pantalonii care scad comportamentul sexual, cum tratezi o mâncărime

Oana Bujor 09.24.2016 | ● Vizualizări: 4005

Premiile Nobel Ig sunt acordate celor mai ciudate cercetări ştiinţifice, de la şorecii care poartă pantaloni până la personaltatea rocilor, iată cele mai ciudate cercetări ale anului 2016.

Ceremonia ce a ajuns la al 26-lea an a acordat 10 dolari din Zimbabwe fiecărui câştigător (echivalentul a 40 de cenţi americani). Cei ce au ajuns la ceremonia din Boston şi-au primit premiille din partea laureaţilor la premiul Nobel, precum chimistul Dudley Herschbach, economistul Eric Maskin, doctorul RIch Roberts şi fizicianul Roy Glauber. Precum în anii precedenţi, sutele de premii au arătat oscilaţiile dintre absurd şi satiră. 

Urologul egiptean Ahmed Shafik a dorit să vadă efectul purtării pantalonilor de către şoarecii. El a creat pantaloni de culoare cenuşie care acopereau membrele din spate şi aveau o gaură pentru coadă. Pantalonii erau realizaţi din diferite materiale. precum 100% poliester, 50/50 poliester şi bumbac, 100% bumbac şi 100% lână. Şoarecii care au purtat pantaloni din poliester au avut o scădere vizibilă a comportamentului sexual. Shafik a descoperit că încărcătura electrostatică a materialului ar putea fi cauza. Şoarecii care au purtat îmbrăcăminte din bumbac sau lână au avut un comportament normal. 

Mark Avis, Sarah Forbes şi Shelagh Ferguson, o echipă din Noua Zeelandă şi Marea Britanie, au câştigat premiul pentru economie pentru un studiu asupra personalităţii rocilor. Cei trei au studiat un concept numit ,,personalitate de brand'' sau ,,setul de caracteristici umane asociate cu brandul''.  În faţa a 225 de studenţi au fost aşezate imagini cu pietre, aceştia trebuiau să decidă care dintre cele 42 de trăsături, 15 tipuri de feţe şi cinci factori se aplică fiecarei roci în parte. Roca G a fost descrisă ca ,,un om de afaceri din New York, bogat, fin, un pic umbrit''.



Roca I a fost descrisă de către un student ca fiind ,,un rom sau un nomad, hipiot'', de către un alt student a fost descrisă ca fiind ,,ca o femeie liberalistă, atractivă, în jurul vârstei de 30 de ani, atât frumoasă încât probabil în anii săi de tinereţe ar fi fost model''.

A treia rocă, Roca H a fost caracterizată ca fiind ,,modestă'', ,,mecanic la fermă'' ,,cu picioarele pe pământ''.

Premiul pentru biologie a mers către britanicul Thomas Thwaites, care a recreat membre protetice pentru a putea merge precum o capră, şi pentru Charles Foster care a încercat să trăiască precum un bursuc, o vidră, o vulpe şi un cerb. 

Ca bursuc, Foster a mâncat viermi şi a săpat un bârlog. Trâind ca o vulpe urbană, acesta a scotocit prin gunoi şi a dormit prin grădini. Ca şi capră, acesta sa infiltrat într-o turmă din Alpii Elveţieni, el şi-a petrecut trei zile mâncând iarbă, a behăit şi a sărit peste pietre.

O coaliţie din Statele Unite ale Americii, Canada, Germania, Belgia şi Olanda a primit premiul pentru psihologie pentru că au efectuat un studiu în cadrul căruia 1.000 de mincinoşi au fost întrebaţi de câte ori au minţit de-a lungul vieţii.

Cercetarea a relevat faptul că oamenii au început să mintă mai des după ce au trecut de perioada copilăriei. Ca adulţi aceştia au afirmat că mint de două ori pe zi.

Premiul pentru pace a mers către un grup de filozofi din Canada şi Statele Unite ale Americii care au publicat o lucrare numită ,,Recepţia şi detecţia prostiei pseudo-profunde''. Cercetătorii au studiat modul în care oamenii înţeleg nonsensul care este încadrat ca şi cum ar avea un înţeles. 

Premiul pentru medicină a fost oferit unor cercetători germani, care au studiat teoria conform căreia dacă ai o mâncărime pe partea stângă, dar te uiţi în oglindă şi te scarpini pe partea dreaptă, mâncărimea va dispărea. Premiul pentru percepţie a fost acordat Japoniei, care au analizat modul în care oamenii văd lucruri dacă stau aplecaţi şi se uită la ele printre picioare.

Pentru fizică, premiul a fost oferit unor cercetătorii din Ungaria, Spania, Suedia şi Elveţia care au aflat că armăsarii albi  atrag mai puţine muşte. Premiul pentru literatură amers în Suedia, către un autor care a scris o trilogie despre colectatul muştelor. 

Sursa: The Guardian

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: