Un algoritm grecesc antic ar putea ascunde un nou set de numere prime

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Conceput de Eratostene din Cyrene, un matematician şi astronom grec (conducătorul Bibliotecii din Alexandria), în 240 î.Hr. , ciurul ne ajută să determinăm toate numele prime din mai multe seturi de numere.

Funcţionează dacă scriem toate numele (să spunem între 1 şi 100), iar apoi le eliminăm într-o anumită ordine. Chiar dacă metoda pare de modă veche, poate fi transformată într-un algoritm cu ajutorul calculatorului. Problema este că această metodă este destul de ineficientă pentru matematicienii moderni din cauza faptul că un eventual program ar ocupa foarte mult din memoria unui calculator.

Însă Harald Helfgott, un matematician celebru pentru că a rezolvat, în 2013, o problemă veche de 271 de ani numită ”Goldbach’s weak conjecture”, a găsit o metodă de a eficientiza algoritmul. Acest lucru este confirmat şi de Matías Loewy, de la Scientific American.

 “Din punct de vedere matematic, în loc să avem nevoie de un spaţiu N, acum este suficient să avem rădăcina cubică a lui N,” a scris Loewy

Matematicianul Jean Carlos Cortissoz, de la Universitatea Cornell şi Universitatea Los Andres, a vorbit despre această metodă dintr-o altă perspectivă: “Să presupunem că aveţi un calculator şi pentru a depozita date în memorie folosiţi coli de hârtie. În cazul în care aveţi de calculat numerele prime dintre 1 şi 1.000.000 , aveţi nevoie de 200 de topuri de hârtie (10.000 de coli). Cu algoritmul propus de Helfgott aveţi nevoie doar de aproximativ 100 de coli de hârtie,” a spus Jean Carlos Cortissoz, pentru Scientific American.

Există o mulţime de alte metode, dar ce a propus Helfgott îl poate ajuta să descopere următorul număr prim, iar premiul pentru cine va reuşi acest lucru este de 150.000 $.

Ideea care stă la baza reinterpretării algoritmului conceput de Eratostene a fost prezentată în luna iulie, la cea de-a XXI ediţie a Colocviului Latino-American de Algebră din Buenos Aires şi la Paris, în cadru Sinapsis 2016.

Sursa: Science Alert