De la clone de maimuţă la şoareci fără tată. Realizările în materie de genetică ale chinezilor

Câinii cu mai mulţi muşchi

• Un material controversat a început să fie folosit în chirurgia plastică
• Adevărul simplu și trist: De ce cred oamenii în teoriile conspirației?

Embrioni rezistenţi la HIV

Editarea genetică la oameni este noua frontieră, care la chinezi nu este atât de reglementată ca în Vest.

Cercetătorii de la Guangzhou Medical University au folosit 26 de ovule umane. Toate au fost donate cercetării pentru că nu mai erau viabile şi nu putea duce la crearea copiilor.

Folosind CRISPR, editarea a avut succes la doar 4 embrioni. Ceilalţi au demonstrat de ce restul lumii este reticentă la modificări genetice pe oameni, având loc mutaţii neaşteptate.

Mai multe detalii despre acest caz găsiţi la acest link.

Peştera cu Sindromul Acut Respirator Sever – SARS

În 2002, a existat o epidemie de SARS care a infectat 8.000 de oameni şi a omorât 800. Cauza epidemiei nu a fost rezolvată, dar genetica a scos la iveală un detaliu înfricoşător. Virusul putea suferi mutaţii care să îl facă transmisibil de la lilieci la oameni, iar trei dintre noile variante prezentau o predispoziţie de a infecta oamenii.

Totuşi, faptul că virusurile au ajuns şi în Provincia Guangdong la 1.000 de kilometri depărtare de focar a rămas inexplicabil.

Şoarecii fără tată

Recent, în 2018, savanţii chinezi au creat şoareci născuţi din două femele, fără implicare paternă. Studiul, care a dus la naşterea a 29 de pui, a încercat să afle de ce este nevoie de două genuri pentru reproducerea speciei, iar descoperirile pot rescrie legile înmulţirii.

Un experiment similar cu doi taţi (şi o mamă surogat) a produs 12 pui, dar toţi au murit în 48 de ore.

Mai multe detalii despre acest subiect aici

Mătase de păianjen

Chinezii au combinat abilitatea viermelui de mătase de a crea mătase cu productivitatea păianjenului de a produce pânză. Noua mătase de păianjen poate duce la o revoluţie în ştiinţa materialelor, oferind un material rezistent şi ieftin, cu numeroase aplicaţii, precum medicină.

Totuşi, păianjenii nu sunt docili precum viermii de mătase, de aceea, o echipă a înlocuit un segment din codul genetic al viermelui cu un segment al ADN-ului de păianjen ţesător auriu. Astfel, viermele a putut produce o mătase mai pură.

Detalii despre studiu la acest link

Cel mai amplu studiu genetic

În 2018, o companie chineză cu sediul în Shenzen a avut acces la o bază de date măsivă. Informaţia genetică a circa şapte milioane de femei însărcinate din China a fost adunată pentru testarea unei afecţiuni asociate cu sindromul Down.

Doar 141.000 de femei au fost alese, dar tot rămâne cel mai amplu proiect genetic, reprezentând aproape toate provinciile chineze şi 36 din 55 de grupuri etnice minoritare.

Primul trandafir albastru

Într-un studiu care aduce puţin cu un element din Twin Peaks, chinezii chiar au reuşit să creeze „nenaturalul”, anume un trandafir albastru.

Realizarea face parte dintr-un proiect amplu care a durat 20 de ani. Pe trandafirul alb au folosit bacterii care să transforme L-glutamina din petale într-un pigment albastru.

Detalii cu privire la această realizare găsiţi la acest link.

Panda gigantic necunoscut

Gigantul panda este o figură reprezentativă în China, fiind o specie dispărută de cel puţin 22.000 de ani. Abia în 2018, o fosilă a fost analizată genetic, cu ajutorul a 148.329 de fragmente ale ADN-ului.

Studiul a scos la iveală că a existat o linie în istoria evolutivă a ursului panda pe care nu o cunoştea nimeni. Acest panda cercetat s-a separat de verii actuali acum circa 183.000 de ani. Codul său genetic a scos la iveală multe mutaţii care probabil l-au ajutat să supravieţuiască în timpul Erei Glaciare în care a trăit.

Primele clone de maimuţă ale Chinei

La sfârşitul lui 2017, două maimuţe macac au fost născute în acelaşi laborator din Shanghai. Deşi naşterile au avut loc la distanţe de câteva săptămâni, Hua Hua şi Zhong Zhong erau gemeni.

Au fost create prin aceeaşi tehnică folosită la clona Dolly acum 20 de ani. Deşi sunt primele primate non-umane clonate, ceea ce reprezintă o mare realizare ştiinţifică, proiectul nu a fost apreciat de toată comunitatea ştiinţifică.

Unii savanţi au precizat că realizarea duce cu un pas mai aproape clonarea umană, iar alţii numesc procedura „una ineficientă şi hazardată”.

Detalii despre realizare găsiţi la următorul link.

Roboţi care luptă împotriva cancerului

Visul de a crea nanoroboţi care să lupte împotriva cancerului în corp nu este nou, dar abordarea chinezilor a fost ingenioasă.

Tumorile pot trăi doar dacă sunt alimentate de vasele de sânge ale unei persoane. Pentru a crea ceva care să blocheze vasele de sânge, savanţii au luat ADN de la un virus, care a fost „împachetat” cu molecule ale enzimei trombină, principalul agent de coagulare al sângelui. Acestea au format un nanorobot în formă de tub, iar proteine speciale legau compuşii chimici din interior. După injectare, nanorobotul a intrat în vasele de sânge. Acolo, tumorile au deschis proteinele şi au eliberat trombina, formând cheaguri de sânge care înfometau tumorile.

Testele pe şoareci au demonstrat că metoda este eficientă. Rozătoarele au suferit de cancere de piele, plămâni, sân şi ovare. Într-un grup de opt animale cu melanom, la trei tumorile au dispărut complet, iar speranţa de viaţă a crescut.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Efecte negative ale modificării genetice la plante. Metoda controversată care poate scădea dramatic randamentul plantelor

5 mituri din genetică de care ar trebui să uităm

Biohackerii, oamenii care folosesc metoda de editare genetică CRISPR pe ADN-ul lor şi nimeni nu îi poate opri

O inovaţie a deja revoluţionarului instrument de editare genetică CRISPR poate duce la vindecarea multor maladii