Prima pagină Stiinta

5 mituri din genetică de care ar trebui să uităm

07.14.2017 | ● Vizualizări: 3704
Foto:fastcoexist.com     + zoom
Galerie foto (1)

Există nenumărate prejudecăţi legate de modul în care s-ar putea transmite unele afecţiuni genetice.

Genetica medicală este un domeniu care a născut şi va naşte multe controverse. Este firesc – cunoaştem deocamdată prea puţine despre ea, ne sperie pentru că ne gândim la afecţiuni grave, iar în România abia începe să câştige cu adevărat teren.
 
De multe ori, la primele discuţii cu pacienţii, geneticienii se văd nevoiţi nu doar să explice anumite noţiuni de genetică precum „ADN”, „mutaţie”, „gene dominante sau recesive”, ci şi să anuleze câteva prejudecăţi.
 
Iată care sunt unele dintre ele, des întâlnite de experţi.
 
1.Dacă mama, bunica sau sora a avut cancer de sân sigur mă voi îmbolnăvi şi eu. Cancerul se moşteneşte 100%
 
Fals! Studiile au arătat că persoanele care au avut cazuri de cancer în familie pot avea o predispoziţie genetică, fără ca aceasta să însemne că vor dezvolta şi ele cu certitudine tipul de cancer respectiv. Doar între 5 şi 10 % dintre cazurile de cancer apărute sunt moştenite.
 
2.Dacă nu există antecedente în familie, cu siguranţă nu mă voi îmbolnăvi nici eu
 
Fals! Sunt cunoscute cazurile când, spre exemplu, fără a avea antecedente în familie, din părinţi sănătoşi s-au născut copii cu fibroză chistică. Acest lucru a fost posibil pentru că, fără ca ei să ştie, atât mama, cât şi tatăl erau purtători ai genei respective. Gena a rămas recesivă (adică fără a declanşa boala), până când, întâlnindu-se şi la mamă şi la tată, gena a devenit dominantă. Aşa se explică de ce, în familiile regale, acolo unde erau încurajate căsătoriile între rude de sânge, se perpetuau boli genetice, precum hemofilia.
 
3.Mutaţiile genetice sunt întotdeauna periculoase
 
Fals! Deşi este adevărat că mutaţiile generate de viruşi sau infecţii sunt periculoase pentru organism, există şi mutaţii genetice care au consecinţe pozitive. Aceasta este explicaţia pentru care există categorii de oameni ce par a fi rezistenţi la anumite boli sau au imunitate la diverşi agenţi patogeni. Astfel de persoane norocoase ajung să fie de un real folos medicilor în efortul lor de a descoperi vaccinuri pentru diverse afecţiuni.

Citeşte continuarea articolului pe csid.ro

Vă mai recomandăm şi: Geneticienii au lamurit enigma “sangelui blestemat”

                                             A fost descoperit un nou grup de gene care declanseaza autismul

                                             Moment de rascruce in stiinta: a fost “construita” prima celula cu genom sintetic