Tulburarea de anxietate generalizată: cauze, simptome şi tratament

Deşi unele dintre simptome şi reacţii pot fi similare cu cele ale unei fobii (o frică extremă şi iraţională), tulburarea de anxietate generalizată nu este un răspuns direct la o anumită situaţie sau experienţă. Persoanele trec prin îngrijorări care se răsfrâng asupra tuturor activităţilor, scrie Live Science.

Deşi nu este o stare atât de intensă ca un atac de panică, neliniştea durează mai mult, conform NIMH (National Institute of Mental Health).

• Test de cultură generală. De ce căscatul este contagios?
• NASA amână lansarea Artemis 2 și eliberează astronauții din carantină. Ce se întâmplă la agenția spațială?

„Este un sentiment constant de spaimă”, a precizat Thelma Duffey de la Department of Counseling din cadrul Universităţii Texas din San Antonio. „Pacienţii au un sentiment constant de tensiune şi anxietate care nu pleacă niciodată. Se îngrijorează cu privire la lucruri care încă nu s-au întâmplat”, a adăugat aceasta.

Simptome

Nivelul de îngrijorare nu este proporţional cu realitatea, fiind amplificat. Mulţi realizează că grijile sunt exagerate, dar nu pot depăşi anxietatea. 

Atât copiii cât şi adulţii pot dezvolta tulburare de anxietate generalizată, iar simptomele pot apărea treptat, conform Mayo Clinic. Dar în unele cazuri, un eveniment major, precum un accident sau un divorţ poate declanşa anxietatea.

„Pacienţii au fost întotdeauna cu probleme de anxietate cu un anumit grad, dar un eveniment precum un accident de maşină, rezultate slabe la învăţătură, relaţia intimă sau dificultăţi la locul de muncă pot spori anxietatea”, a adăugat Duffey.

Simptomele tind să varieze, fiind exacerbate în momente stresante. Îngrijorările sunt intrusive, excesive, persistente şi pot provoca alte probleme de sănătate. Un astfel de episod poate dura chiar şi 6 luni.

Oboseală, ameţeli, tensiune musculară, stare de nervozitate, transpiraţie, iritabilitate şi tremurat sunt unele dintre simptomele fizice ale tulburării de anxietate generalizată.

Insomniile reprezintă un alt semn al anxietăţii, pentru că cei cu această condiţie nu îşi pot opri gândurile şi îngrijorările. De asemenea, acestea sunt deseori indecise sau au o teamă de a face decizia greşită. Au o dificultate de concentrare şi au sentimentul că minţile lor „sunt goale”.

La fel ca cei cu atacuri de panică, oamenii cu tulburare de anxietate generalizată au dificultăţi cu sarcinile zilnice. Totuşi, cei cu această condiţie nu au o frică zdrobitoare şi pot fi funcţionali. Totuşi, în cazurile mai severe, aceştia nu pot realiza nici măcar sarcinile de rutină.

Cauze

Tulburarea de anxietate generalizată poate fi ereditară, iar cauzele sunt de obicei o combinaţie de factori biologici şi de mediu. „Cel mai probabil stresul şi factorii de mediu contribuie la expresia genelor în indivizii care sunt născuţi cu riscul/vulnerabilitatea de a dezvolta această condiţie”, a precizat Andrew Gilbert, psihiatru la Hallowell Center din New York. „Întrucât tulburarea poate apărea în adolescenţă, există câteva studii interesante care sugerează că indivizii născuţi cu anumite temperamente pot fi vulnerabili la apariţia anxietăţii”, a adăugat acesta.

Un dezechilibru chimic care are loc în creier, între substanţe precum serotonina sau dopamina este văzută deseori la persoanele cu anxietate şi poate fi un indicator pentru predispoziţia pentru apariţia tulburării.

Legătura cu dependenţa

Cei cu tulburare de anxietate generalizată sunt de 2-3 ori mai predispuşi decât populaţia normală de a abuza de alcool sau de alte substanţe, la un anumit punct din viaţa lor, conform ADAA (Anxiety and Depression Association of America).

Cei cu anxietate sunt sfătuiţi să evite alcoolul şi drogurile şi chiar şi nicotina şi cafeina, care pot creşte anxietatea. Mai rău este că şi renunţarea la un viciu poate spori anxietatea.

Tratament

Anxietatea poate fi tratată cu psihoterapie, medicamente sau ambele. În prezent, există varii tipuri de consiliere psihologică, precum grupurile de susţinere, unde o persoană îşi poate prezenta dificultăţile altor pacienţi cu aceeaşi problemă.

Tipurile de medicamente includ în principal inhibitori de serotonină. Duffey susţine că deşi medicamentele pot fi utile pentru unii pacienţi, cercetătoarea susţine că tratamentul trebuie să aibă la bază schimbări în modul de viaţă, precum o dietă mai sănătoasă, exerciţii fizice şi alte activităţi relaxante. „Un mod de viaţă sănătos poate să ajute la combaterea anxietăţii. Asigură-te că dormi suficient şi faci exerciţii, mănânci sănătos şi cere susţinerea prietenilor şi familiei”, a conchis Duffey.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Persoanele cu anxietate sunt fericitele posesoare a cinci superputeri. Puţini au cunoştinţă despre ele

Anxietatea poate fi o manifestare timpurie a maladiei Alzheimer

Care sunt cauzele anxietăţii şi cum o putem trata

Drogurile psihedelice ar putea ajuta la modificarea structurii celulelor şi ”repararea” neuronilor din creier