O echipă de cercetători a descoperit o modalitate de a produce mult mai eficent celule stem

Celulele stem pluripotente induse sunt un tip artifical de celule stem care, din nefericire, sunt obţinute în urma unui proces complex şi cu o rată mică de succes, doar 5 din 100 de celule reuşesc să ajungă la finalul procesului. Un studiu publicat recent în Cell Report de către o echipă de la Universitatea din Wisconsin susţine că există o modalitate prin care procesul poate să aibă o rată de succes mult mai crescută, conform Phys.org.

Studiul echipei din Wisconsin descrie o metodă mult mai eficientă de producere a celulelor stem induse. Cercetătorii au folosit în cercetarea lor celule ale pielii pe care au încercat să le convertească în celule cardiace, cheia succesului fiind înţelegerea modul în care aceste celule funcţionează.

• Galileo Galilei, omul care a schimbat cursul istoriei. „Și totuși, se mișcă!”
• Sonda europeană Mars Express a observat „păianjeni” pe planeta Marte

„Celulele supuse încercărilor de reprogramare în celule stem nu trebuie să treacă printr-un proces etapizat”, explică Zafirah Zaidan, co-autoare a studiului citat.

În mod obişnuit, oamenii de ştiinţă susţin că acest proces de reprogramare trebuie să treacă printr-o serie de etape pentru a fi completat. Astfel, cercetătorii erau de părere că pentru a reprograma o celulă a pielii să devină o celulă cardiacă trebuie mai întâi să suprime acele gene care fac o celulă să îndeplinească o serie de funcţii specifice. Ulterior, acestei suprimări se putea continua cu activarea genelor necesare pentru a deveni celule cardiace.

Inovaţia adusă de către acest studiu constă în faptul că atunci când este folosită tehnica scRNA-seq, o tehnică care presupune reprogramarea individuală a celulelor, se poate trece la activarea genelor specifice care transformă celulele în celule cardiace fără a dezactiva complet genele anterioare.

Rupa Sridharan, profesor de biologie celulară regenerativă, este de părere că tehnica scRNA-seq reprezintă o revoluţie în biologie şi oferă posibilitatea de a înţelege interacţiunile dintre gene în cadrul celulelor.

Citeşte şi: