Home » Știință » Renunţarea la consumul de carne, soluţie pentru omenire de a combate încălzirea globală

Renunţarea la consumul de carne, soluţie pentru omenire de a combate încălzirea globală

Descopera

Publicat: 13.12.2019

Oamenii de ştiinţă au avertizat că producţia de carne trebuie să atingă un maxim până în 2030 pentru a face faţă crizei climatice, pentru că reducerea consumului de carne şi lactate va duce la scăderea concentraţiilor de metan şi va permite pădurilor să se regenereze.

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Cercetătorii solicită guvernelor din toate ţările, inclusiv celor mai sărace, să stabilească o dată pentru „vârful consumului de carne”, în condiţiile în care zootehnia este o sursă semnificativă şi cu creştere rapidă a emisiilor globale de gaze cu efect de seră, potrivit Mediafax.

Citeşte şi Om de ştiinţă: Carnea de om ar putea reprezenta o alternativă pentru hrana viitorului

Citeşte şi Impossible Foods, compania care a creat burgerul fără carne, experimentează alternative pentru carnea de peşte

Bovinele şi oile emit cantităţi mari de metan, iar pădurile sunt distruse pentru a crea păşuni şi a cultiva cerealele cu care sunt hrănite cu animalele crescute în sisteme intensive.

Oamenii de ştiinţă ai lumii sunt de acord că vor trebui eliminate cantităţi uriaşe de dioxid de carbon din atmosferă pentru a limita încălzirea globală madie la 1,5 grade Celsius. Peste 80% din terenurile agricole sunt utilizate pentru animale, dar produc doar 18% din calorii alimentare.

Reducerea cărnii şi a produselor lactate şi trecerea la o dietă pe bază de plante ar elibera terenurile, pentru a fi redate pădurilor. Cercetătorii spun că aceasta este opţiunea cea mai bună disponibilă în prezent pentru stocarea unor cantităţi mari de carbon.

Cercetătorii subliniază că astfel de schimbări ale agriculturii globale sunt doar o parte a acţiunilor urgente necesare pentru a aborda criza climatică. Reducerea consumului de combustibili fosili este vitală, la fel şi acţiunea în alte sectoare, cum ar fi transportul.

Într-o scrisoare către publicaţia Lancet Planetary Health, cercetătorii apelează la state să stabilescă un calendar pentru creşterea animalelor şi atingerea unui nivel maxim al producţiei, după care aceasta nu va mai creşte.

Producţie în creştere de carne, lapte şi ouă

Discuţiile se poartă la un summit climatic ONU, la Madrid, în speranţa de a realiza progrese către noi angajamente climatice în 2020.

„Ţările ar trebui să stabilescă vârful consumului de carne în următorii 10 ani”, a spus Helen Harwatt, de la Harvard Law School din SUA şi autorul principal al scrisorii. „Acest lucru se datorează faptului că avem nevoie de reduceri puternice şi rapide ale emisiilor de gaze cu efect de seră, întrucât atingem vârfuri periculoase de temperatură”.

Producţia de carne, lapte şi ouă a crescut de la 758 milioane tone în 1990 la 1,247 milioane tone în 2017, arată cercetările.

„Cererea de produse alimentare va creşte masiv, pe măsură ce populaţia globului se îndreaptă spre 10 miliarde”, a spus prof. Matthew Betts de la Universitatea de Stat din Oregon, SUA, un alt autor al scrisorii. „Reducerea cererii pentru proteine animale care consumă resurse ar încetini considerabil rata pierderii forestiere globale, cu beneficii uriaşe pentru biodiversitate şi ecosistem, pe lângă stocarea de carbon”.

Carnea rumegătoarelor, cea mai dăunătoare

Scrisoarea este susţinută de peste 50 de experţi de vârf, printre care prof. Pete Smith de la Universitatea din Aberdeen, Marea Britanie, autor al unui raport privind schimbările climatice publicat în august.

„Carnea rumegătoarelor este de 10 până la 100 de ori mai dăunătoare pentru climă decât mâncarea pe bază de plante”, a spus el. „Ca planetă, trebuie să ne îndepărtăm de dependenţa de animale, la fel cum trebuie să ne îndepărtăm de combustibilii fosili, pentru a avea vreo şansă de a atinge obiectivele acordului climatic de la Paris. Numărul de animale trebuie să atingă maximul foarte curând şi, ulterior, să scadă substanţial. ”

Smith a spus că este de competenţa guvernelor să îşi stabilească propriile ţinte pentru creşterea animalelor. „Cu toate acestea, având în vedere urgenţele climatice, acest lucru va trebui să se petreacă în următorul deceniu”, a adăugat el.

„Tranziţia va trebui să fie gestionată în mod echitabil pentru a permite cetăţenilor să îşi schimbe dietele şi să permită fermierilor, producătorilor şi lanţurilor agroalimentare să se adapteze. În ţările sărace, unde peste 800 de milioane de oameni sunt încă subnutriţi, priorităţile diferă, în mod evident. „

Alţi susţinători ai scrisorii sunt prof. Sir Ian Boyd, până de curând consilierul ştiinţific principal al guvernului britanic în domeniul mediului, alimentaţiei şi agriculturii, şi Walter Willett de la Universitatea Harvard, care a condus lucrările la primul studiu privind o dietă sănătoasă la nivel planetar, publicată anul acesta.

Dintre mamiferele lumii, 60% din greutate aparţine animalelor crescute de agricultori, 36% oamenilor şi doar 4% animalelor sălbatice, conform cercetărilor din 2018 ale prof. Ron Milo, de la Institutul Weizmann de Ştiinţă din Israel, semnatar al scrisorii.

Harwatt a crede că agricultura se poate schimba mai repede decât alte sectoare, cum este infrastructura sau centralele electrice. Ea a recunoscut că un nivel mult mai scăzut al consumului de carne ar necesita schimbări semnificative în comportament, dar a spus: „Am văzut multe opţiuni vegane astăzi care nu existau nici acum un an. Suntem pe deplin conştienţi de faptul că apelul nostru necesită schimbări la scară largă în societate şi nu este ceva ce poate fi realizat peste noapte sau fără provocări.”