Astronomii au identificat o nouă clasă de obiecte cosmice

Cercetătorii de la Iniţiativa Centrelor Galactice din cadrul Universităţii California din Los Angeles (UCLA) au anunţat descoperirea unei noi clase de obiecte spaţiale în apropierea găurii negre supermasive Sagittarius A*, aflată în mijlocul galaxiei noastre, notează Phys.

Aceste noi obiecte apar atunci când norii de gaz cosmic sunt supuşi condiţiilor din proximitatea unei găuri negre supermasive şi par a avea un comportament similar stelelor, după cum explică cercetătorii. Aceste obiecte par a fi compacte mare parte din timp, dar atunci când orbitele lor, care pot avea între 100 şi 1.000 de ani, se apropie de gaura neagră supermasivă, gravitaţia tinde să le mărească volumul.

• Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
• Un crater de impact în formă de potcoavă, descoperit în China, ar putea fi cel mai…

Descoperirea acestei noi clase de obiecte a început cu o observaţie a unui obiect neobişnuit, catalogat drept G1, în apropierea centrului galactic, urmată de descoperirea unui obiect similar, G2, în anul 2014. Iniţial, echipa condusă de către cercetătoarea dr. Andrea Ghez a teoretizat că este vorba despre două stele care s-au ciocnit şi care erau înconjurate de nori de gaz şi praf cosmic.

„La momentul distanţei celei mai apropiate, G2 avea o semnătură cu adevărat ciudată […] Îl văzusem înainte, dar nu părea prea ciudat până când nu s-a apropiat de gaura neagră şi a devenit alungit, iar o mare parte din gazul său a fost întins. S-a observat trecerea de la un obiect destul de inofensiv când era departe de gaura neagră, la unul care era întins cu adevărat şi distorsionat la cea mai apropiată abordare şi care şi-a pierdut învelişul exterior, iar apoi redevenea din nou mai compact”, explică dr. Ghez.

Spectacol de artificii impresionant

Unul dintre lucrurile care i-a încântat pe toată lumea în privinţa obiectelor G este că materialul care era smuls din ele de către forţele gravitaţionale, în timp ce se aflau pe lângă gaura neagră supermasivă, trebuie să cadă inevitabil în aceasta. […]  Când se întâmplă acest lucru, se  produce un spectacol de artificii impresionant, deoarece materialul mâncat de gaura neagră se va încălzi şi va emite radiaţii abundente înainte de a dispărea de-a lungul orizontului evenimentului”, explică co-autorul dr Mark Morris, profesor al Catedrei de Fizică şi Astronomie a UCLA.

Pentru a determina dacă obiecte G, pe lângă G1 şi G2, au mai fost descoperite alte şase obiecte asemănătoare a căror natură a rămas nedesluşită, oamenii de ştiinţă au determinat orbitele acestora şi modul în care se comportă materialul din interior. Astfel, cercetătorii explică faptul dacă aceste şase obiecte ar fi fost sisteme binare care se contopeau atunci acest proces ar trebui să dureze mai mult de un milion de ani. De asemenea, datele au arătat că deşi stratul superior de praf pare că este întins de către forţele gravitaţionale exercitate de către gaura neagră, materia din interior pare a fi mai mult sau mai puţin neafectată.

Cercetătorii pun apariţia acestor obiecte pe seama condiţiilor din centrul galactic, vorbim aici de o densitate mult mai mare a materiei şi gravitaţie extremă. „Pământul se află în > în comparaţie cu centrul galaxiei, care se află la aproximativ 26.000 de ani-lumină. Centrul galaxiei noastre are o densitate de stele de 1 miliard de ori mai mare decât partea noastră din galaxie. Atracţia gravitaţională este cu atât mai puternică. Câmpurile magnetice sunt mai extreme. Centrul galaxiei este locul unde apare astrofizica extremă – sporturile X ale astrofizicii”, explică dr. Ghez.

Studiul a fost publicat în Nature.

Citeşte şi:

Un nor gigantic de gaz din care se formează stele este cea mai mare structură de acest fel din Calea Lactee

Cercetătorii au descoperit ceva ce pare a fi un nou tip de sistem stelar. Ciudăţenia găsită de astronomi în doi nori cosmici ”hoinari”

„Molecule precursoare ale vieţii” la 1.000 de ani-lumină depărtare de Pământ?