Ritmul de topire al ghețarilor din Noua Zeelandă s-a dublat

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Ghețarii din Alpii de Sud din Noua Zeelandă au pierdut mai multă masă de gheață din perioada preindustrială decât a mai rămas în prezent.

Un studiu recent, realizat de către cercetătorii de la Universitatea Leeds, Regatul Unit, realizat în colaborare cu Institutul Național de Cercetări Hidrologice și Atmosferice din Noua Zeelandă (NIWA) au ajuns la o concluzie îngrijorătoare. Oamenii de știință au ajuns la concluzia că Alpii Sudici au pierdut în ultimele decenii aproximativ 77% din volumul pe care îl aveau în timpul Micii Ere Glaciare, secolele XVI-XIX, notează Phys.

Această reducere de 77%, explică oamenii de știință, înseamnă că ritmul de topire al ghețarilor din Alpii Sudici s-a dublat în raport cu momentul în care aceștia prezentau întinderea maximă.

Ghețarii puși în pericol de încălzirea globală

Schimbările climatice au un impact semnificativ asupra zonelor acoperite de gheață din întreaga lume, iar topirea ghețarilor ar pune o mare parte a populației planetei în pericol. Astfel, reducerea maselor de gheață va duce la creșterea nivelului oceanului, dar și la o serie de probleme legate de alimentarea cu apă și energie pentru comunitățile din proximitatea acestor ghețari.

Studiul oamenilor de știință s-a concentrat pe trei perioade: Mica Era Glaciară- 1978, 1978-2000 și 2000-2019. Echipa a reconstruit volumul de ghețarilor folosind înregistrări istorice ale conturului acestora, precum și examinări ale morenelor, acumulări de resturi glaciare și linii clare de pe o vale formate de un ghețar. Morenele pot indica extinderea volumului de gheață și modificările de grosime acestuia în timp.

Între 1978 și 2019 ghețarii au pierdut 17% din volumul lor și s-a ajuns în situația în care doar 12% din gheață mai supraviețuire în 2019. „Aceste descoperiri cuantifică o tendință a pierderilor de gheață din Noua Zeelandă. Accelerarea ritmului pierderii de masă de gheață poate să se agraveze, deoarece nu numai climatul, dar și alte fenomene locale devin mai accentuate, cum ar fi mai multe resturi care se acumulează pe suprafețele ghețarilor și lacurile din partea inferioară a ghețarilor care se umflă, exacerbând topirea.”, explică dr. Jonathan Carrivick, autor al studiului.

Studiul a fost publicat în Scientific Reports.

Citește și:

Oamenii de ştiinţă au găsit explicaţia pentru apariţia găurilor din gheaţa antarctică

Zăpada roz din Alpi ar putea avea un efect negativ asupra ghețarilor din zonă

Virusuri de peste 15.000 de ani, descoperite în gheţarii din Tibet

Urmele pandemiei de COVID-19 vor fi păstrate în gheţari