S-a descoperit când au început să se răspândească bolile infecțioase

Noi cercetări bioarheologice realizate la Universitatea din Otago arată cât de mult s-au răspândit bolile infecțioase în urmă cu 4000 de ani, atrăgând în același timp atenția asupra pericolelor de a permite răspândirea acestor boli.

Framboesia, produsă de aceleași specii de bacterii responsabile pentru sifilis (Treponema pallidum), este o boală a copilăriei care provoacă leziuni cutanate extrem de infecțioase. Se răspândește prin atingere de la o persoană la alta, iar în cazurile severe poate lăsa pacienții cu o desfigurare osoasă severă. Deși este ușor de vindecat în stadiile incipiente, desfigurările osoase sunt ireversibile.

• MESAJE DE CRĂCIUN. Cele mai frumoase mesaje, urări şi felicitări pentru cei dragi
• Misiunea Lucy care va studia asteroizii troieni ai planetei Jupiter, lansată astăzi

Boala a fost eradicată în cea mai mare parte a lumii, dar este încă răspândită în Pacificul de Vest, afectând circa 30.000 de oameni. Un efort global anterior de a eradica această boală tropicală a eșuat în anii 1950, iar o nouă încercare a fost limitată de pandemia de COVID-19, a afirmat Melandri Vlok, doctorandă în cadrul departamentului de Anatomie al Universității din Otago, Noua Zeelandă.

Întâlnirea vânătorilor-culegători cu agricultorii a însemnat și răspândirea infecțiilor

Dr. Vlok a realizat o cercetare, folosind arheologia, pentru a face lumină asupra răspândirii bolilor atunci când diferite populații umane interacționează pentru prima dată. Ea a fost interesată de ceea ce a denumit „zona de frecare”, unde agricultorii străvechi s-au întâlnit cu vânătorii-culegători, notează Phys.

În 2018, a călătorit în Vietnam pentru a studia rămășițele scheletice descoperite, între anii 2005 – 2007, în situl arheologic neolitic Man Bac, din provincia Ninh Bình (în nordul țării). Acest sit a fost o sursă prețioasă de informații despre tranziția de la culegerea hranei la practicarea agriculturii în Asia de Sud-Est continentală.

Analizarea fosilelor descoperite la Man Bac, un sit datat ca având o vechime de 4.000 de ani, a dus la identificarea a două cazuri de framboesie

Cercetările realizate de Melandri Vlok sugerează că framboesia, denumită și pian, a fost răspândită printre vânătorii-culegători din Vietnamul actual de către o populație agricolă care se deplasa spre sud din China modernă. Acești vânători-culegători erau descendenții primilor oameni din Africa și Asia, care au locuit, de asemenea, în Noua Guinee, Insulele Solomon și Australia.

Fermierii se aflau în China de cel puțin 9.000 de ani, însă abia acum aproximativ 4.000 de ani a fost introdusă agricultura în Asia de Sud-Est. Este posibil ca această mișcare a oamenilor să fi adus în același timp boli, inclusiv framboesia.

Infecția s-a adaptat oamenilor

Dr. Melandri Vlok afirmă că durata de timp în care boala a existat în regiune este relevantă pentru a vedea cât de greu a fost să fie eradicată.

„Asta contează, pentru că știind mai multe despre această boală și evoluția ei, se schimbă modul în care înțelegem relația pe care oamenii o au cu ea. Ne ajută să înțelegem de ce este atât de greu de eradicat. Dacă a fost cu noi mii de ani, probabil că s-a dezvoltat pentru a se potrivi foarte bine cu oamenii”, afirmă cercetătoarea.

Pandemia COVID-19 din acest an a concentrat atenția oamenilor asupra bolilor infecțioase și există lecții de învățat din trecut, a mai spus dr. Vlok.

„Este o lecție despre ceea ce pot face bolile infecțioase unei populații dacă sunt lăsate să se răspândească la scară largă. Subliniază necesitatea de a interveni, deoarece uneori aceste boli se adaptează atât de bine la noi, la răspândirea printre noi”, a mai spus cercetătoarea în studiul publicat în Bioarchaeology International.

Vă recomandăm să citiți și:

Ce sunt bolile zoonotice?

20 cele mai rele epidemii şi pandemii din istorie şi cum s-au încheiat ele

Oamenii care lucrează la birou consumă la fel de multe calorii într-o zi precum membrii triburilor de vânători-culegători

Descoperirea în Asia a unor unelte preistorice sugerează existenţa unei tehnologii autohtone, identice cu cea de pe alte continente