De ce sunt temperaturile din deșert atât de scăzute pe timpul nopții

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Dacă ai de gând să vizitezi deșertul Sahara din Nordul Africii, ar fi indicat să aduci cu tine îndeajuns de multă apă și loțiune cu protecție solară. Însă, dacă dorești să petreci noapte în deșert, ar fi bine să ai la îndemână și un sac de dormit foarte călduros.

Asta pentru că temperaturile din Sahara pot scădea drastic imediat ce apune soarele. Astfel, de la o medie de 38 de grade Celsius în timpul zilei, temperaturile pot ajunge la o medie de minus 4 grade Celsius pe timpul nopții.

Așadar, de ce apar aceste schimbări dramatice de temperatură în deșerturile aride precum Sahara?

Motivul pentru care deșerturile sunt atât de reci pe timpul nopții

Motivul pentru care deșerturile aride, regiuni uscate care acoperă în jur de 35% din suprafața terestră a Pământului, ajung atât de fierbinți și reci, este o combinație între doi factori: nisip și umiditate.

Spre deosebire de un termos, nisipul nu reține căldura foarte bine. Atunci când căldura și lumina de la soare atinge deșertul nisipos, granulele de nisip din stratul superior absorb și eliberează căldura în aer, potrivit unui raport al Jet Propulsion Laboratory de la NASA din 2008. În timpul zilei, radiația nisipului supraîncălzește aerul și face ca temperaturile să crească extrem de mult. Însă, în timpul nopții, majoritatea căldurii din nisip radiază rapid în aer și nu mai există lumina solară care să îl încălzească, astfel că nisip și împrejurimile sunt mai reci ca niciodată.

Factorii care contribuie la scăderea dramatică a temperaturilor din deșert

Totuși, acest fenomen nu este singurul factor care contribuie la scăderea dramatică a temperaturilor. Până la urmă, atunci când soarele apune pe o plajă tropicală, cel mai probabil nu ai nevoie de o jachetă de iarnă.

Motivul principal pentru schimbările drastice de temperatură este că aerul din deșert este extrem de uscat. În deșerturile aride precum Sahara și Atacama din Chile, umiditatea, cantitatea de vapori de apă din aer, este practic zero. Spre deosebire de nisip, apa are o capacitate uriașă de a reține căldură.

Modul în care schimbările climatice vor afecta deșerturile

Vaporii de apă din aer captează căldura din apropiere de sol precum o pătură imensă invizibilă și o împiedică să se risipească în atmosferă. Aerul cu umiditate crescută are nevoie și de mai multă energie pentru a se încălzi.

Asta înseamnă că este nevoie de mai mult timp pentru acea energie să se risipească și pentru ca împrejurimile să se răcească. Astfel, o lipsă a umidității din deșerturi permite acestor locuri aride să se încălzească rapid, dar și să se răcească la fel de repede.

„Vom vedea cu siguranță schimbări”

Cercetătorii încă încearcă să înțeleagă modul în care schimbările climatice vor afecta zonele aride, însă „vom vedea cu siguranță schimbări”. „Pentru majoritatea deșerturilor, noi anticipăm o creștere de medie de la 1,7 până la 2,2 grade Celsius”, a spus Dale DeNardo, de la Arizona State University, citat de Live Science.

Problema reală este că schimbările climatice vor avea un impact asupra cantității de precipitații anuale de care depind milioane de creaturi din deșerturi. „Precipitațiile vor deveni mai puțin consistente, vom avea ani secetoși și ani ploioși. Însă, chiar dacă majoritatea vor fi ploioși, va fi nevoie doar de un an secetos pentru a cauza probleme majore”, a mai precizat DeNardo.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Moștenirea cruciadelor salvează un oraș israelian de la a fi înghițit de deșert

Fosile recent descoperite sugerează că „vaci antice de mare” înotau cândva prin deșertul egiptean

Rămășițele unui monstru marin, găsite în deșertul Atacama din Chile

În mijlocul Pacificului există un „deșert”. Iată ce trăiește acolo