Home » Istorie » Moștenirea cruciadelor salvează un oraș israelian de la a fi înghițit de deșert

Moștenirea cruciadelor salvează un oraș israelian de la a fi înghițit de deșert

Mihaela STOICA 01.12.2021
Moștenirea cruciadelor salvează un oraș israelian de la a fi înghițit de deșert
Ashkelon / Credit foto: dr. Rafael Lewis

Orașul Ashkelon, situat pe litoralul Mării Mediterane, aproape de granița cu Fâșia Gaza, a fost frecvent un câmp de luptă în timpul cruciadelor (între secolele XI și XV), fiind ocupat când de musulmani, când de creștini. Săpăturile arheologice au scos la iveală o rampă de asediu pe care o armată a lăsat-o în urmă și care a îndeplinit un rol neașteptat, salvând orașul de a fi înghițit de nisipurile deșertului.

Zidurile vechilor canaaniți, construite pentru a le proteja unul dintre cele mai importante orașe, au fost doborâte de mai multe ori de-a lungul a 5.000 de ani, însă au fost reconstruite întotdeauna până în 1270 e.n., când Baibar I, sultanul mameluc al Egiptului și Siriei, a ordonat distrugerea orașului.

De atunci a rămas un sit arheologic semnificativ, în care dr. Rafael Lewis, de la Universitatea din Haifa din Israel, a observat ceva ce alții au ratat, cu o importanță considerabilă pentru noul oraș care s-a extins dincolo de el.

În interiorul fostei așezări a fost înființat, în secolul al XV-lea, un sat care s-a transformat ulterior într-un oraș. Laudând numeroasele fructe cultivate la Ashkelon, celebrul călător britanic din secolul al XIX-lea, Claude Conder, a avertizat că „la sud marile valuri de nisip care au invadat mereu au depășit acum fortificațiile și au devastat grădinile odată roditoare, amenințând să le transforme pe toate într-un deșert de nisip, cu excepția cazului în care se găsesc mijloace pentru a le opri avansul”.

Rampa care ajuta la cucerirea orașului

Analizând fotografii aeriene ale orașelor vechi și noi, dr. Lewis a observat că ceva bloca într-adevăr dunele de nisip invadatoare. Obstrucția se aliniază perfect cu Poarta Ierusalimului orașului vechi, iar Lewis a considerat că este o coincidență puțin probabilă.

În timpul cercetărilor, Lewis a realizat o creastă de 8-10 metri înălțime și aproximativ 200 de metri lungime care se întindea spre poartă, oprind avansul dunelor de nisip. Creasta este suficient de evidentă încât apare pe hărțile din secolul al XIX-lea, dar dacă înainte de Lewis a mai observat cineva că nu era o caracteristică naturală a mediului nu a și lăsat notițe despre ea.

Creasta este de fapt o rampă construită de o armată care înconjura orașul, astfel încât să poată aduce instrumente de asediu de pe un teren înalt din apropiere, peste un defileu, pentru a lua cu asalt zidurile, a dezvăluit Lewis într-un capitol din cartea sa intitulată „Crusading and Archaeology”.

Rampele de asediu erau frecvente în zonă, în ciuda efortului imens de care era nevoie pentru a fi create. Multe au fost distruse de învingători pentru a nu le fi de folos viitorilor invadatori. Au rămas câteva în urmă, cuceritorii fiind încrezători că nu vor fi ameințați sau fie nu aveau planuri de a păstra orașul.

Efectul benefic al rampei din Ashkelon

Ceea ce este diferit la rampa din Ashkelon vizează efectele sale ulterioare. Dr. Rafael Lewis este convins că fără ea terenurile care acoperă orașul vechi și se extind spre nord nu ar fi rămas dintre cele mai fertile din regiune. Este posibil ca orașul să nu fi fost niciodată refondat. „Formațiunile militare medievale … remodelează întotdeauna pământurile din jurul lor într-o oarecare măsură”, însă puține ar fi fost la fel de influente, a precizat el, citat de IFL Science.

Ashkelon/ Credit foto: dr. Rafael Lewis

Este cunoscut faptul că o rampă de asediu a fost construită de regele Baldwin al III-lea în 1153, în apropiere de cea actuală, pentru a permite ocuparea orașului, însă Lewis consideră că cruciații trebuie să fi demolat-o ulterior, pentru a nu fi folosită împotriva lor. Rampa care a supraviețuit în timp ar fi fost construită pentru una dintre bătăliile ulterioare, cel mai probabil pentru a facilita victoria lui Baibar I.

Potrivit lui Lewis, conducătorii musulmani anteriori au încercat să împiedice cruciații să stabilească un punct de sprijin pe coastă, păstrând mici garnizoane în multe fortărețe. Baibar a învățat din eșecurile lor și și-a concentrat forțele în câteva locuri, distrugând orașele rămase, astfel încât să nu poată fi folosite împotriva lui.

Lewis a precizat că nu este un expert în prevenirea deșertificării, însă înțelege „cel mai bun mod de a stabiliza solul și de a ține departe deșertul prin vegetație”. Terasamentele Pământului ajută uneori, dar el nu crede că succesul poate fi reprodus în altă parte în loc de reîmpădurire.

Vă recomandăm să citiți și:

Locul unei bătălii purtate de Richard Inimă-de-Leu în cea de a treia cruciadă a fost descoperit

Ascensiunea şi decăderea Cavalerilor Templieri

Destinul imperial al omenirii – de la Sumer si Babilon la Europa Unita

Teutonii – Sabia din umbra negrei cruci

Cele mai noi articole
Meteo. Cum va fi vremea în următoarele două spătămâni. Meteorologii anunță frig până pe 18 octombrie
Meteo. Cum va fi vremea în următoarele două spătămâni. Meteorologii anunță frig până pe 18 octombrie
Actorul american Granville Adams a murit. Boala cumplită de care suferea
Actorul american Granville Adams a murit. Boala cumplită de care suferea
Motivul pentru care Rusia interzice filmul Marvel „Eternals” pentru minori
Motivul pentru care Rusia interzice filmul Marvel „Eternals” pentru minori
Elon Musk a anunțat că Tesla își mută sediul din California. De ce a luat această decizie
Elon Musk a anunțat că Tesla își mută sediul din California. De ce a luat această decizie
O descoperire rescrie istoria băștinașilor din Sicilia Antică
O descoperire rescrie istoria băștinașilor din Sicilia Antică
Un material alcătuit în totalitate din electroni, creat de oamenii de știință. A fost teoretizat în urmă cu 90 de ani
Un material alcătuit în totalitate din electroni, creat de oamenii de știință. A fost teoretizat în urmă cu 90 de ani
HORUS, noul algoritm care poate dezvălui ce se ascunde în cele mai întunecate cratere ale Lunii
HORUS, noul algoritm care poate dezvălui ce se ascunde în cele mai întunecate cratere ale Lunii
România a cerut ajutor internațional pentru Tocilizumab și concentratoare de oxigen
România a cerut ajutor internațional pentru Tocilizumab și concentratoare de oxigen
Miliardarul Larry Connor, gata pentru aventura vieții: „Ne-am oferit voluntari pentru această misiune!”
Miliardarul Larry Connor, gata pentru aventura vieții: „Ne-am oferit voluntari pentru această misiune!”
Anunț emoționant din partea lui Göran K. Hansson, cea mai cunoscută figură a Premiilor Nobel din ultimii ani
Anunț emoționant din partea lui Göran K. Hansson, cea mai cunoscută figură a Premiilor Nobel din ultimii ani
Nu există dovezi pentru utilizarea Ivermectinei împotriva COVID-19: „Nu am găsit nici măcar un studiu care să arate că a prevenit decesele”
Nu există dovezi pentru utilizarea Ivermectinei împotriva COVID-19: „Nu am găsit nici măcar un studiu care să arate ...
Centru CIA pentru monitorizarea Chinei, „cea mai mare ameninţare geopolitică”
Centru CIA pentru monitorizarea Chinei, „cea mai mare ameninţare geopolitică”
Laureații Premiului Nobel pentru Științe Economice din 2021
Laureații Premiului Nobel pentru Științe Economice din 2021
Restaurantul în care apa plutește, atracția turiștilor din Thailanda. „Sunt norocoasă că turiştilor le place şi inundaţia”
Restaurantul în care apa plutește, atracția turiștilor din Thailanda. „Sunt norocoasă că turiştilor le place şi ...
Descoperire importantă la Templul lui Zeus din orașul antic Magnesia, în Turcia
Descoperire importantă la Templul lui Zeus din orașul antic Magnesia, în Turcia
Un nou reactor poate converti aerul marțian în combustibil pentru rachete. „Ca și cum am avea o benzinărie pe Marte”
Un nou reactor poate converti aerul marțian în combustibil pentru rachete. „Ca și cum am avea o benzinărie pe Marte”
De ce apare afecțiunea „degetele COVID” la persoanele infectate cu SARS-CoV-2. Specialiștii au aflat răspunsul
De ce apare afecțiunea „degetele COVID” la persoanele infectate cu SARS-CoV-2. Specialiștii au aflat răspunsul
Universul ascunde o abundență de molecule necesare apariției vieții. „Este promițător”
Universul ascunde o abundență de molecule necesare apariției vieții. „Este promițător”