Reușită istorică pentru știință. Cercetătorii au secvențiat ADN antic din solul unei peșteri

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Pentru prima oară, oamenii de știință au secvențiat ADN antic extras din mostre de sol. Reușita se datorează urșilor din Paleoliticul superior care au folosit o peșteră izolată din Mexicul din ziua de azi în urmă cu 16.000 de ani.

Oamenii de știință au descris munca lor drept „aselenizarea geneticii”, având în vedere că reușita înseamnă că rămășițele fosilizate nu mai sunt singura cale de a extrage ADN antic. Mai mult, cercetările arată că ADN-ul antic poate fi studiat acum în contextul populațiilor, în loc de indivizi fragmentați și împrăștiați.

• Activitățile care te ajută să îmbătrânești sănătos fără efort fizic
• Premieră mondială: rezervă uriașă de „apă reîmprospătată”, descoperită la 200 de metri sub fundul mării

„Atunci când un animal sau un om urinează sau defechează, celule din acel organism sunt și ele eliberate. Fragmentele din ADN din acele celule sunt ceea ce noi putem detecta în mostrele de sol”, a explicat Eske Willerslev, genetician la Universitatea din Copenhaga, Danemarca.

Oasele și urmele de ADN au dezvăluit prezența mai multor animale

„Cu ajutorul unor tehnici de secvențiere extrem de eficiente, am reușit să reconstruim genomurile, adică profilurile genetice, bazându-ne pe fragmente pentru prima oară. Am arătat că părul, urina și excrementele pot oferi material genetic care, în condițiile potrivite, poate supraviețui pentru mai mult de 10.000 de ani”, a adăugat Willerslev.

Peștera Chiquihuite, locul din care au fost extrase mostrele, este bine cunoscută drept un sit de importanță istorică. Multe unelte și fragmente din piatră, care datează din urmă cu 25.000 – 30.000 de ani, au arătat o perioadă de ocupare umană, însă nu doar oamenii au folosit această peșteră.

Oasele și urmele de ADN au dezvăluit prezența mai multor animale, inclusiv urși, lilieci și rozătoare. Cu ajutorul acelor mostre, Willerslev și echipa sa au secvențiat și recreat acum în totalitate genomurile a două tipuri de urși din Paleoliticul superior, scrie Science Alert.

Ce au descoperit cercetătorii despre urșii din peștera Chiquihuite?

Primul specimen era strămoșul ursului negru american (Ursus americanus), care încă mai cutreieră pădurile de pe continentul nord-american. Al doilea era Arctodus simus („ursul cu față scurtă”), unul dintre cei mai mari urși care au trăit vreodată pe Pământ și care a murit la sfârșitul ultimei ere glaciare în urmă cu 11.000 de ani.

Cercetătorii au mai descoperit că ursul negru din peștera Chiquihuite era înrudit cu urșii moderni din America de Nord, însă acesta mai este înrudit și cu ursul negru din Alaska. Oamenii de știință au mai aflat că urșii din peștera Chiquihuite aparțin unei descendențe estice și că această descendență a fost prima care s-a desprins de populațiile actuale de urși negri americani.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cercetătorii au reușit să colecteze ADN din aer

A fost descoperit cel mai vechi ADN din istorie. Are 1,2 milioane de ani și arată cum au evoluat mamuții

Lupii preistorici erau diferiți de lupii cenușii, arată ADN-ul acestora, conform unui studiu

Forma rară de ADN cvadruplu, observată pentru prima oară de cercetători în celule vii