Ce s-a întâmplat de fapt când asteroidul care a ucis dinozaurii a lovit Pământul?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Sub apele Golfului Mexic se află craterul Chicxulub, locul de impact al asteroidului care a lovit Pământul în urmă cu 66 de milioane de ani. În urma acestui eveniment cataclismic s-a produs a cincea extincție în masă de pe Terra, care a distrus aproximativ 80% din toate speciile de animale, inclusiv dinozaurii non-aviari.

Dar ce s-a întâmplat cu adevărat când asteroidul a lovit Pământ? Este o întrebare la care oamenii de știință înceracă să răspundă de ani buni.

• O structură mamut descoperită în spațiul îndepărtat sfidează tot ce știm despre Cosmos
• „Soarta Pământului depinde de un echilibru delicat”: Cum ar putea supraviețui Terra după moartea Soarelui?

Studiind geologia craterului Chicxulub și a altor zone de pe Terra, cercetătorii au reușit să afle ce s-a întâmplat în acea zi teribilă, precum și în anii care au urmat.

Chiar înainte ca asteroidul să lovească suprafața Pământului, corpul venit din spațiu era pregătit pentru decimare, ciocnindu-se cu Terra în unghiul cel mai distructiv, potrivit unui studiu publicat în Nature Communications.

Asteroidul avea un diametru de aproximativ 12 kilometri și călătorea cu o viteză de aproximativ 43.000 km / oră când a creat un crater de 200 km pe suprafața planetei noastre, după cum a spus Sean Gulick, profesor de cercetare la Institutul pentru Geofizică, Universitatea din Texas, care a condus studiul citat de Live Science.

• Mai important: asteroidul a lovit planeta la aproximativ 60 de grade deasupra orizontului. Acest unghi a fost deosebit de distructiv, deoarece a permis emiterea unei cantități mari de praf și aerosoli în atmosferă, după ce asteroidul a lovit Pământul.

Gulick a prezentat dovezile care susțin simulările pentru lovirea în acel unghi, inclusiv structura asimetrică a craterului, poziția rocilor ridicate din manta (îndoite în sus), mostrele de sedimente unice din nucleele adunate din regiune și, în în special, absența unui tip distinct de rocă, numit evaporit, în nuclee, cum ar fi halit și gips.

Cortina toxică care a provocat răcirea planetei

Echipa lui Gulick a estimat că în timpul impactului s-ar fi vaporizat rocile evaporite, trimițând în atmosferă 325 gigatone de sulf sub formă de aerosoli de sulf, precum și 435 gigatone de dioxid de carbon.

Materialul ajuns în atmosferă era alcătuit, în mare parte, din roci pulverizate și picături de acid sulfuric, care provin din rocile marine bogate în sulfat, cunoscute sub numele de anhidrit, care s-au vaporizat în timpul lovirii asteroidului de Pământ, potrivit unui studiu din 2014 publicat în revista Nature Geoscience.

Acest nor de material microscopic a creat o cortină toxică în jurul planetei, reducând căldura și lumina venite de la Soare. Răcirea pe termen lung rezultată a modificat drastic clima planetei. Un studiu din 2016 publicat în revista Geophysical Research Letters a constatat că temperatura medie la tropice a scăzut de la 27 grade Celsius la 5 grade Clesius, în urma evenimentului de la Chicxulub.

• Dimnuarea luminii solare a afectat fontosinteza, astfel că lanțul alimentar de pe uscat și ocean a intrat în colaps, decimând dinozaurii și multe alte animale.

Între timp, acidul sulfuric din aer a condus la o ploaie acidă letală care a ținut timp de câteva zile după ce asteroidul a lovit Pământul, ucigând nenumărate animale marine care trăiau în părțile superioare ale oceanelor, precum și în lacuri și râuri.

Impactul asteroidului de Pământ a declanșat și tsunami-uri masive care s-au propagat prin oceanele Pământului. Valul  inițial a atins o înălțime de aproape 1,5 km și a lovit cu 143 km / oră, iar celelalte valuri au atins și ele înălțimi mari, inclusiv până la 15 metri în Oceanul Atlantic și 4 metri în Oceanul Pacific de Nord. Dovezile acestor valuri au rămas înregistrate în  sedimentele descoperite în jurul Louisianei, SUA.

Incendii masive după ce asteroidul a lovit Pământul

Roca și cenușa pulverizate care au căzut înapoi pe pământ, după impactul asteroidului, au provocat o serie de incendii. Fumul și cenușa generate de aceste incendii au contribuit probabil și mai mult la învelișul rece, reducând în continuare lumina soarelui.

Pentru geologi a fost ușor să vadă când a lovit asteroidul, examinând straturile de rocă. În rocile din întreaga lume care datează de la sfârșitul perioadei Cretacic, în urmă cu 66 de milioane de ani, există un strat subțire de argilă îmbogățit cu iridiu, un element rar pe Pământ, dar obișnuit printre rocile din spațiu.

Dincolo de celelalte evenimente spectaculoase relaționare cu asteroidul care a lovit Pământul în urmă cu 66 de milioane de ani și care au captat imaginația de-a lungul timpului, inclusiv incendiile și tsunami-urile, Gulick crede că cel mai semnificativ aspect a fost reprezentat de schimbările în atmosfera Pământului, unde cortina toxică a dus la o răcire care a durat mai mult de un deceniu.

Vă recomandăm să citiți și:

Un nou studiu susține că dinozaurii erau predispuși extincției cu mult înainte de impactul asteroidului

Ecosisteme microbiene antice au fost descoperite sub craterul asteroidului care a dus la dispariția dinozaurilor

Asteroidul care a dus la extincția dinozaurilor a avut „cel mai periculos” unghi posibil

Cele 30 de secunde care au condamnat dinozaurii la moarte. Efectele produse de IMPACTUL asteroidului cu Pământul