Defectele vasculare par să stea la baza progresiei bolii Parkinson

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cercetătorii de la Georgetown University Medical Center au identificat ceea ce par a fi defectele vasculare importante pe care le au pacienții ce suferă de boala Parkinson de severitate moderată.

Descoperirea poate explica un rezultat anterior al aceluiași studiu, în care medicamentul nilotinib a putut opri declinul funcțiilor motorii și non-motorii, scrie EurekAlert!.

Studiul, publicat pe 12 noiembrie în Neurology Genetics, sugerează că pereții vaselor de sânge numiți barieră hematoencefalică (care protejează creierul de toxinele din sânge, dar permit nutrienților să treacă) nu funcționează cum ar trebui în cazul unor pacienți cu Parkinson.

În acest caz, bariera împiedică toxinele să iasă din creier și nu permite nutrienților precum glucoza să intre. Mai rău, defectele vasculare de acest tip permit celulelor inflamatorii și altor molecule din corp să intre și să producă leziuni în creier.

Studiul care arată defectele vasculare drept posibile cauze ale bolii Parkinson este primul de acest gen

Doctorul Charbel Moussa, director al Medical Center Translational Neurotherapeutics Program și conducător al studiului, spune că acest studiu genomic longitudinal avansat, primul de felul său, le oferă medicilor noi metode de a trata boala Parkinson.

Descoperirea a fost făcută în faza a doua a unor teste clinice care au constat din secvențierea genomului din lichidul cerebrospinal al unui număr de 75 de pacienți cu Parkinson înainte și după tratamentul cu nilotinib, un medicament folosit de obicei pentru tratarea leucemiei, sau placebo.

Studiul a durat 27 de luni și a fost realizat în modul dublu orb: pacienții au fost repartizați aleatoriu, timp de 12 luni, fie unui tratament cu o substanță placebo, fie unui tratament cu diferite cantități de nilotinib. Pacienții aveau Parkinson sever și au avut parte de un standard optim de îngrijire, iar 30% dintre ei au folosit cele mai sofisticate tratamente posibile, inclusiv stimularea cerebrală profundă.

A doua parte a studiului a presupus o perioadă de 3 luni de dezintoxicare, urmată de o nouă repartizare aleatorie între 150 de miligrame și 300 de miligrame de nilotinib. După 27 de luni s-a descoperit faptul că nilotinibul este sigur, iar pacienții care l-au primit au dezvoltat creștere a nivelului de dopamină (pierdută din cauza distrugerii neuronilor) proporțională cu doza de medicament primită.

„Pare că nilotinibul a oprit declinul funcțiilor motorii și non-motorii în cazul pacienților care au primit doza mai mare”, spune doctorul Moussa.

Medicamentul pentru leucemie poate reda funcțiile motorii pacienților cu Parkinson

S-a descoperit că nilotinibul dezactiva o proteină care împiedica bariera hematoencefalică să funcționeze corespunzător. Atunci când acea proteină era dezactivată, transportul moleculelor prin barieră era reluat, reducând inflamația până în punctul în care dopamina, neurostransmițătorul afectat de boala Parkinson, era din nou produsă.

Charbel Moussa și colegii săi studiază de mult timp efectele nilotinibului asupra neurodegenerării în cazul bolilor precum Alzheimer și Parkinson. Medicamentul a fost aprobat în 2007 pentru tratarea leucemiei, însă doctorii au văzut potențialul medicamentului de a trata și alte afecțiuni neurodegenerative.

Moussa mai declară că „Nilotinibul nu numai că pornește sistemul cerebral de eliminare a substanțelor toxice, ci și repară bariera hematoencefalică pentru a permite toxinelor să iasă și nutrienților să intre. Despre boala Parkinson se crede în general că presupune deficite mitocondriale sau de energie care pot fi cauzate de toxine provenite din mediul ambiant sau de acumularea de proteine toxice; până acum nu fusese identificată legătura cu defectele vasculare.”

„Acesta este, din câte știm noi, primul studiu care arată că bariera hematoencefalică poate fi o țintă pentru tratarea pacienților cu Parkinson. Mai este mult de lucru, dar informația că sistemul vascular cerebral are un rol important în progresia bolii reprezintă o descoperire promițătoare.”, a mai spus Charbel Moussa.

Vă recomandăm să citiți și:

Biologii au „readus la viață” genul unor celule ciudate și galbene, uitat timp de 140 de ani

O femeie a născut gemeni, după ce a rămas însărcinată în timp ce era deja gravidă

Aruncarea „gunoiului celular” este esențială pentru sănătatea creierului. Ce înseamnă asta

Dreptaci sau stângaci? Totul ar putea începe chiar de dinainte de a ne naște